Echinocțiu
Definitie, sens si explicatie
1Echinocțiu, echinoctii, substantiv neutru Fiecare dintre cele doua momente ale anului (in jurul lui 21 martie si 23 septembrie), cand ziua este egala cu noaptea. [Varianta: Echinox, echinoxuri substantiv neutru] – Din limba latina Aequinoctium, franceza Equinoxe.
2Echinocțiu substantiv neutru fiecare dintre cele doua momente ale anului (21 martie si 23 septembrie), in care Soarele se afla pe traiectoria ecuatorului celest si cand ziua este egala cu noaptea. (< limba latina aequinoctium, franceza equinoxe)
3Echinoctiu substantiv neutru [-tiu pron. -tiu], art. echinoctiul; plural echinoctii, art. echinoctiile (silabe -ti-i-)
4Echinocțiu -i n.
Fiecare dintre cele doua date ale anului (21 martie si 23 septembrie), cand ziua este egala cu noaptea. - de primavara. - de toamna. [Silabe E-chi-noc-tiu] /<lat. aequinoctium, franceza equinoxe
Fiecare dintre cele doua date ale anului (21 martie si 23 septembrie), cand ziua este egala cu noaptea. - de primavara. - de toamna. [Silabe E-chi-noc-tiu] /<lat. aequinoctium, franceza equinoxe
5Echinocțiu substantiv neutru Fiecare dintre cele doua momente ale anului (21 martie si 23 septembrie) cand Soarele se afla pe traiectoria ecuatorului celest si cand ziua este egala cu noaptea. [Varianta echinox, echinoptiu substantiv neutru / conform franceza equinoxe, limba latina aequinoctium < aequus – egal, nox – noapte].