Eclipsa

Eclipsa, eclipsez, verb I. Tranzitiv
1. (La persoana 3) A întuneca total sau parțial un corp ceresc, interpunându-se în calea razelor lui de lumină sau între el și soare.
2. Figurat A pune, a lăsa în umbră, a întuneca, a umbri; a întrece, a depăși pe cineva (în merite, în strălucire).
Reflexiv (Familiar) A se face nevăzut, a pleca pe furiș; a dispărea. – Din. franceză Eclipser.

DEX – dicționarul explicativ

Eclipsa verb I. tranzitiv
1. a întuneca lumina unui astru.
2. (figurat) a umbri, a lăsa în umbră.
II. reflexiv (familiar) a dispărea, a rămâne în umbră. (< franceză eclipser)

MDN – marele dicționar de neologisme

A eclipsa eclipsez tranzitiv 1) (aștri) A pune în eclipsă. 2) figurat A face să pălească (în fața altui lucru); a pune în umbră; a întuneca. 3) (persoane) A depăși prin merite sau prin valoare. [Silabe E-clip-sa î /<franceză eclipser

NODEX – noul dicționar explicativ

A se eclipsa mă eclipsez intranzitiv familiar A se face nevăzut; a înceta să mai fie în câmpul vizual; a dispărea; a pieri. [Silabe E-clip-sa î /<franceză eclipser

NODEX – noul dicționar explicativ