Definitie Pieri - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Pieri, pier, verb IV.
Intranzitiv
1. (Despre fiinte) A inceta sa mai traiasca; a muri (de obicei de moarte violenta, nefireasca). ♢ (Prin exagerare) Pier de frica. ♦ (Despre vegetatie) A se ofili, a se usca. ♦ A fi distrus, nimicit; a disparea; a se ruina.
2. (Despre abstracte, stari, senzatii etcetera) A lua sfarsit; a inceta sa se (mai) manifeste, sa se (mai) produca. ♢ Expresie A-i pieri (cuiva) glasul (sau graiul, piuitul) ori a-i pieri cuvintele de pe buze = A) a nu mai putea scoate o vorba (de emotie, de frica etcetera); B) a nu mai avea ce spune (din lipsa de argumente). ♦ A se sterge din amintire, a fi dat uitarii. ♦ (Despre sunete, zgomote, lumina etcetera) A-si reduce intensitatea pana la disparitia totala, a disparea treptat.
3. A disparea fara urma, fara a mai putea fi gasit. ♦ A i se fura ceva.
4. A disparea (pe neasteptate) din fata cuiva sau de undeva, a iesi (brusc) din campul vizual al cuiva. ♢ Expresie Piei din fata mea! (sau din ochii mei!) = pleaca imediat de aici! sa nu te mai vad! [Imper. pers. 2 singular si: piei] – Limba Latina Perire.

Varianta definitie 2: A pieri antonim: a (se) naste, a invia, a trai, a vietui

Varianta definitie 3: Pieri verb verifica cuvantul: asasina, omori, suprima, ucide.

Varianta definitie 4: Pieri verb
1. verifica cuvantul: disparea.
2. a disparea, a se pierde, (regional) a se prapadi, (figurativ) a se mistui, a se scufunda. (A - in noapte.)
3. verifica cuvantul: muri.
4. verifica cuvantul: cadea.
5. verifica cuvantul: apune.
6. verifica cuvantul: risipi.
7. verifica cuvantul: disparea.
8. verifica cuvantul: sfarsi.

Varianta definitie 5: Pieri verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural pier, 2 singular pieri, 1 plural pierim, imperfect 3 singular pierea; conjunctie: prezent 3 singular si plural piara; imper. 2 singular piei, 2 plural pieriti, neg. 2 singular nu pieri; ger. pierind

Varianta definitie 6: A pieri pier intranzitiv 1) (despre fiinte) A inceta sa mai traiasca; a muri. 2) (despre oameni) A muri de moarte violenta. - de ciuma. ♢ Nu piere lumea nu se intampla nimic. 3) (despre vegetatie) A-si pierde seva cu totul (de frig, de seceta etcetera); a se usca; a muri. 4) (despre stari, senzatii) A inceta de a mai persista; a lua sfarsit (subit). I-a pierit dorinta de plecare. ♢ A-i - cuiva glasul (sau graiul) a pierde pentru un moment (de frica, de emotie etcetera) darul vorbirii. 5) (despre sunete, lumina) A scadea treptat in intensitate; a deveni din ce in ce mai slab, disparand complet; a se stinge. 6) A disparea brusc; a se face nevazut. ♢ Piei din ochii mei (sau fata mea)! sa nu te mai vad! /<lat. perire

Varianta definitie 7: Pieri (pier, it), verb –
1. A disparea. –
2. A muri. –
3. A muri naprasnic, a sucomba. – Varianta mold. peri.
Mr. cher, chirire, megl. per, periri.
Limba Latina pĕrῑre (Puscariu 1313; Candrea-Dens., 814; REW 6415), conform limba italiana perire, prov., cat. perir, franceza perir, sp., port. perecer.
Cuvint de uz general (ALR, II, 286-7). – Derivat piericiune (var. periciune), substantiv feminin (disparitie, moarte), pe care Candrea il trimite, probabil fara motiv, la limba latina peritiōnem; pericios (var. piericios), adjectiv (vatamator, stricator), pe care Tiktin il considera in mod echivoc ca format dupa limba latina pernĭciōsus; pieire, substantiv feminin (pierdere, moarte), infinitiv fals in loc de pierire, cu pierderea lui r ca in pieri › piei; pierit (var. perit), adjectiv (disparut, sfirsit; palid); pierit, substantiv neutru (sifilis); pieritor, adjectiv (mortal, caduc); nepieritor, adjectiv (imortal); pieritura, substantiv feminin (cazatura, mortaciune; Trans., semanatura cu plante pipernicite, rare); raspieri, verb (a disparea), rar.