Elogiu
Definitie, sens si explicatie
1Elogiu, elogii, substantiv neutru Discurs prin care este preamarit cineva; lauda deosebita adusa cuiva, apreciere foarte favorabila. – Din franceza Eloge, limba italiana Elogio.
2Elogiu antonim: hula, ponegreala
3Elogiu substantiv neutru discurs prin care este laudat cineva sau ceva; lauda deosebita adusa cuiva. (< limba latina elogium, limba italiana elogio)
4Elogiu substantiv verifica cuvantul: glorie.
5Elogiu substantiv neutru [-giu pronume -gĩu], art. elogiul; plural elogii, art. elogiile (silabe -gi-i-)
6Elogiu -i n. 1) Discurs prin care este laudat cineva sau ceva. 2) fig.
Lauda (exagerata) adusa cuiva; proslavire neintemeiata; panegiric; ditiramb. /<fr. eloge, limba latina elogium
Lauda (exagerata) adusa cuiva; proslavire neintemeiata; panegiric; ditiramb. /<fr. eloge, limba latina elogium
7Elogiu substantiv neutru Discurs, cuvantare prin care este laudat cineva; lauda deosebita adusa cuiva, preamarire. [Pronume -giu. / < limba latina elogium – scurta inscriptie pe statui, pe morminte, conform limba italiana elogio, franceza eloge].