Emana
Definitie, sens si explicatie
1Emana, eman, verb I.
1. Tranzitiv A emite, a degaja, a imprastia un gaz, vapori, un miros etcetera; a exala.
2. Intranzitiv A proveni, a veni de la...; a izvori, a-si avea originea. – Din franceza Emaner, limba latina Emanare.
1. Tranzitiv A emite, a degaja, a imprastia un gaz, vapori, un miros etcetera; a exala.
2. Intranzitiv A proveni, a veni de la...; a izvori, a-si avea originea. – Din franceza Emaner, limba latina Emanare.
2Emana verb I. tr.
1. a degaja un gaz, un miros etcetera; a exala.
2. a transmite, a remite.
Ii. intr.
1. a proveni, a-si avea originea.
2. a (se) produce. (< franceza emaner, limba latina emanare)
1. a degaja un gaz, un miros etcetera; a exala.
2. a transmite, a remite.
Ii. intr.
1. a proveni, a-si avea originea.
2. a (se) produce. (< franceza emaner, limba latina emanare)
3Emana verb 1. a degaja, a emite, a exala, a imprastia, a raspandi, a scoate, (invechit) a rasfuga, a slobozi. (Soba - gaze.)
2. verifica cuvantul: degaja.
3. a proveni, (figurativ) a izvori. (Decretul - de la puterea legiuitoare.)
2. verifica cuvantul: degaja.
3. a proveni, (figurativ) a izvori. (Decretul - de la puterea legiuitoare.)
4Emana verb, indicativ prezent 1 singular eman, 3 singular si plural emana
5A Emana eman
1. tranzitiv (mirosuri, gaze, vapori) A imprastia in toate partile; a face sa cuprinda spatii tot mai largi; a degaja; a exala.
2. instranzitiv A-si trage originea; a avea o anumita origine; a proveni; a deriva. Decretul emana de la guvern. /<fr. emaner, limba latina emanare
1. tranzitiv (mirosuri, gaze, vapori) A imprastia in toate partile; a face sa cuprinda spatii tot mai largi; a degaja; a exala.
2. instranzitiv A-si trage originea; a avea o anumita origine; a proveni; a deriva. Decretul emana de la guvern. /<fr. emaner, limba latina emanare
6Emana verb I.
1. tr.
A degaja, a exala.
2. intr.
A proveni, a-si trage originea. [P.i. eman si -nez. / < franceza emaner, limba italiana, limba latina emanare].
1. tr.
A degaja, a exala.
2. intr.
A proveni, a-si trage originea. [P.i. eman si -nez. / < franceza emaner, limba italiana, limba latina emanare].