Emanație
Definitie, sens si explicatie
1Emanație substantiv feminin
1. faptul de a emana; emitere, degajare. ♢ ceea ce se degaja, exalatie. ♢ (prin extensiune; ir.) rezultat al unor evenimente politice. o - vulcanica = emitere de produse gazoase legate de activitatea vulcanica; produs al acestei activitati.
2. gaz radioactiv care rezulta din dezintegrarea actiniului, a radiului sau a toriului. (< franceza emanation, limba latina emanatio)
1. faptul de a emana; emitere, degajare. ♢ ceea ce se degaja, exalatie. ♢ (prin extensiune; ir.) rezultat al unor evenimente politice. o - vulcanica = emitere de produse gazoase legate de activitatea vulcanica; produs al acestei activitati.
2. gaz radioactiv care rezulta din dezintegrarea actiniului, a radiului sau a toriului. (< franceza emanation, limba latina emanatio)
2Emanație substantiv 1. degajare, emanare, emisiune, exalare, exalatie, imprastiere, raspandire, (invechit) rasfugare. (- de gaze de la soba.)
2. verifica cuvantul: degajare.
3. emanatie de radiu = radon.
4. efluviu. (Se simte in atmosfera o - specifica.)
2. verifica cuvantul: degajare.
3. emanatie de radiu = radon.
4. efluviu. (Se simte in atmosfera o - specifica.)
3Emanatie substantiv feminin (silabe -ti-e), art. emanatia (silabe -ti-a), g.-d. art. emanatiei; plural emanatii, art. emanatiile (silabe -ti-i-)
4Emanație -i f. 1) v. A emana. 2) Produs al emanarii. [G.-d. Emanatiei; Sil. -ti-e] /<fr. emanation, limba latina emanatio, -onis
5Emanație substantiv feminin
1. Emitere, degajare. ♦ Ceea ce se degajeaza.
2. Gaz radioactiv care rezulta din dezintegrarea actiniului, a radiului sau a toriului. [Genitiv -iei, varianta emanatiune substantiv feminin / conform franceza emanation, limba italiana emanazione].
1. Emitere, degajare. ♦ Ceea ce se degajeaza.
2. Gaz radioactiv care rezulta din dezintegrarea actiniului, a radiului sau a toriului. [Genitiv -iei, varianta emanatiune substantiv feminin / conform franceza emanation, limba italiana emanazione].
