1
Epiforă, epifore, substantiv feminin Figură de stil care constă în repetarea unui cuvânt sau a unor cuvinte la sfârșitul propozițiilor, frazelor sau al unor strofe; epistrofă. – Din franceză Epiphora.
DEX – dicționarul explicativ
2
Epiforă substantiv feminin
1. exagerare patologică a secreției lacrimale.
2. procedeu stilistic constând în repetarea unui cuvânt ori grup de cuvinte la sfârșitul unor unități sintactice sau metrice; epistrofă. (< franceză epiphora, greacă epiphora)
1. exagerare patologică a secreției lacrimale.
2. procedeu stilistic constând în repetarea unui cuvânt ori grup de cuvinte la sfârșitul unor unități sintactice sau metrice; epistrofă. (< franceză epiphora, greacă epiphora)
MDN – marele dicționar de neologisme
3
Epiforă substantiv feminin
1. Exagerare de natură patologică a secreției lacrimale.
2. (op. a n a f o r ă) Figură de stil constând în repetarea unui cuvânt sau a unor cuvinte la sfârșitul unor unități sintactice sau metrice; epistrofă. [< franceză epiphora, conform greacă epiphora].
1. Exagerare de natură patologică a secreției lacrimale.
2. (op. a n a f o r ă) Figură de stil constând în repetarea unui cuvânt sau a unor cuvinte la sfârșitul unor unități sintactice sau metrice; epistrofă. [< franceză epiphora, conform greacă epiphora].
DN – dicționar de neologisme
4
Epiforă substantiv feminin, genitiv-dativ articulat epiforei; plural epifore
DOOM – dicționarul ortografic