Varianta definitie 1: ERÉS, eresuri, substantiv neutru Credinta in forte miraculoase, supranaturale; conceptie falsa (transformata in deprindere); prejudecata, superstitie, eroare. ♦ Figurativ Ceea ce se abate de la conceptiile comune (ale unei societati); prin extensiune ratacire, pacat. – Din limba slava (veche) Eresĩ.
Varianta definitie 5: Eres (eresuri), substantiv neutru – Erezie, greseala. – Varianta (invechit) eresa, ires.
Gr. αιρεσις (secolul XVII; conform Iordan, Dift. 145; Murnu 22).
Este dublet de la erezie, substantiv feminin, din franceza heresie. – Derivat ereziarh, substantiv masculin (autor al unei erezii); eretic (var. cuvant invechit iritic), adjectiv (adept al unei erezii); ireaza, substantiv feminin (monstru, grozavie), pentru a carui der. conform Scriban, Arhiva, 1921,
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 4 litere. Cuvantul incepe cu litera "e" si se termina cu litera "s"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
