1
Existențial, -ă adjectiv (Rar) Referitor la existență.
Filozofie existențială = existențialism. [Pronume eg-zis-ten-ți-al. / < franceză existentiel].
Filozofie existențială = existențialism. [Pronume eg-zis-ten-ți-al. / < franceză existentiel].
DN – dicționar de neologisme
2
Existențial, -ă, existențiali, -e, adjectiv (Rar) Privitor la existență, care ține de existență. [Pronunțat: eg-zis-ten-ți-al] – Din franceză Existentiel.
DEX – dicționarul explicativ
3
Existențial, -ă adjectiv referitor la existență, care este considerat fundamental existenței sau legat intim de ea. (< franceză existentiel)
MDN – marele dicționar de neologisme
4
Existențial existențială (existențiali, existențiale) Care ține de existență; propriu existenței. /<franceză existentiel, latină existentialis
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă o definiție din alt dicționar
5
Existențial adjectiv masculin (silabe -ți-al) [x pronume gz], plural existențiali; feminin singular existențială, plural existențiale
DOOM – dicționarul ortografic