Existent -ă
Definitie, sens si explicatie
1Existént, -ă, existenti, -te, adjectiv Care exista, se afla, traieste; care se manifesta. [Pronuntat: eg-zis-] – Din franceza Existant (dupa existenta).
2Existent antonim: inexistent, neexistent
3Existént, -ă I. adjectiv care exista, traieste.
Ii. substantiv neutru
1. (filozofie) manifestare concreta a existentei; ceea ce exista.
2. (jur.) orice categorie de bunuri apartinand unei intreprinderi la o anumita data. (< franceza existant)
Ii. substantiv neutru
1. (filozofie) manifestare concreta a existentei; ceea ce exista.
2. (jur.) orice categorie de bunuri apartinand unei intreprinderi la o anumita data. (< franceza existant)
4Existént adjectiv prezent. (Stare de lucruri -.)
5Existent adjectiv m. [x pronume gz], plural existenti; f. singular existenta, plural existente
6Existént -ta (-ti, -te) 1) Care exista in mod real, in prezent. Adevar -. 2) Care este valabil pentru perioada data; in vigoare la momentul dat. Ordine -ta. /<fr. existant, limba latina existens, -ntis
7Existént, -ă adjectiv Care exista, care este. [Pronume eg-zis-. / conform franceza existant].