1
Material, -ă I. adjectiv
1. alcătuit din materie; (filozofie) care aparține realității obiective, existând independent de conștiință și în afara ei.
palpabil, concret, real.
2. care constă în bunuri (economice).
II. substantiv neutru
1. materie primă sau semifabricată din care se fac diverse bunuri.
2. totalitatea informațiilor, a datelor necesare pentru întocmirea unei lucrări științifice, literare etc. (< franceză materiel, latină materialis, germană materiel)
1. alcătuit din materie; (filozofie) care aparține realității obiective, existând independent de conștiință și în afara ei.
palpabil, concret, real.
2. care constă în bunuri (economice).
II. substantiv neutru
1. materie primă sau semifabricată din care se fac diverse bunuri.
2. totalitatea informațiilor, a datelor necesare pentru întocmirea unei lucrări științifice, literare etc. (< franceză materiel, latină materialis, germană materiel)
MDN – marele dicționar de neologisme
2
Material, -ă, (I) materiali, -e, adjectiv, (II) materiale, substantiv neutru I Adjectiv
1. Care aparține realității obiective, existând independent de conștiință și în afara ei; care este alcătuit din materie.
Cultură materială = totalitate a bunurilor și a deprinderilor de producție existente pe o anumită treaptă de dezvoltare a societății.
Palpabil, concret, real; faptic.
Prin specializare Fizic, trupesc.
2. Care constă în bunuri economice, care ține de venit, de avere, de aspectul economic sau pecuniar; care se referă la trai sau la întreținerea vieții.
Bază materială = totalitate a mijloacelor (clădiri, instalații, forță de muncă etc.) care permit desfășurarea unei activități economice sau științifice.
(Adverbial) Din punctul de vedere al situației materiale (I 2); materialicește. II. Substantiv neutru
1. Totalitate a materiilor prime sau semifabricate din care pot fi executate diverse bunuri.
Materiale plastice = nume generic al unui grup de materiale de sinteză care prezintă anumite particularități de structură, de compoziție și fizico-mecanice, având ca proprietate caracteristică generală calitatea de a putea fi prelucrate cu ușurință (sub acțiunea presiunii și a temperaturii; mase plastice.
2. (Rar) Bun, produs.
Țesătură. Material de rochie.
3. Totalitate a documentelor, informațiilor și datelor necesare pentru elaborarea unei lucrări literare, științifice etc.
Expunere scrisă care cuprinde date și informații referitoare la o anumită problemă. [Plural și: (învechit) (II) materialuri. – [Pronunțat: -ri-al] – Din franceză Materiel, latină Materialis.
1. Care aparține realității obiective, existând independent de conștiință și în afara ei; care este alcătuit din materie.
Cultură materială = totalitate a bunurilor și a deprinderilor de producție existente pe o anumită treaptă de dezvoltare a societății.
Palpabil, concret, real; faptic.
Prin specializare Fizic, trupesc.
2. Care constă în bunuri economice, care ține de venit, de avere, de aspectul economic sau pecuniar; care se referă la trai sau la întreținerea vieții.
Bază materială = totalitate a mijloacelor (clădiri, instalații, forță de muncă etc.) care permit desfășurarea unei activități economice sau științifice.
(Adverbial) Din punctul de vedere al situației materiale (I 2); materialicește. II. Substantiv neutru
1. Totalitate a materiilor prime sau semifabricate din care pot fi executate diverse bunuri.
Materiale plastice = nume generic al unui grup de materiale de sinteză care prezintă anumite particularități de structură, de compoziție și fizico-mecanice, având ca proprietate caracteristică generală calitatea de a putea fi prelucrate cu ușurință (sub acțiunea presiunii și a temperaturii; mase plastice.
2. (Rar) Bun, produs.
Țesătură. Material de rochie.
3. Totalitate a documentelor, informațiilor și datelor necesare pentru elaborarea unei lucrări literare, științifice etc.
Expunere scrisă care cuprinde date și informații referitoare la o anumită problemă. [Plural și: (învechit) (II) materialuri. – [Pronunțat: -ri-al] – Din franceză Materiel, latină Materialis.
DEX – dicționarul explicativ
3
Material2 materiale neutru 1) Totalitate de materii prime sau de semifabricate din care se produc diverse obiecte. 2) Produs textil; țesătură; materie. 3) Ansamblu de date (informații, documente etc.) necesare pentru realizarea unei lucrări literare sau științifice. 4) Totalitate de fapte, date sau informații (referitoare la o anumită problemă sau domeniu de activitate). [Silabe -ri-al] /<franceză materiel, latină materialis
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Material1 materială (materiali, materiale) 1) Care ține de materie; format din materie. Corp material. 2) Care există independent de conștiința omului; cu existență independentă; real. 3) Care există în realitate; cu proprietatea de a fi perceput cu ajutorul simțurilor; concret; real; perceptibil; sesizabil. 4) Care ține de corpul omenesc; propriu trupului; trupesc; corporal. Plăcere materială. 5) Care ține de cerințele cotidiene ale aspectului economic, de trai sau de întreținerea vieții. Nivel material.
Interes material.
Avantaj material.
Dificultate materială. [Silabe -ri-al] /<franceză materiel, latină materialis
Interes material.
Avantaj material.
Dificultate materială. [Silabe -ri-al] /<franceză materiel, latină materialis
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă 4 definiții din alte dicționare
5
Material substantiv neutru
1. Materie primă sau semifabricată din care se fac diverse bunuri.
2. Totalitatea lucrărilor, a informațiilor și a datelor folositoare pentru întocmirea unei lucrări științifice, literare etc. [Pronume -ri-al, plural -le, -luri. / conform franceză materiel].
1. Materie primă sau semifabricată din care se fac diverse bunuri.
2. Totalitatea lucrărilor, a informațiilor și a datelor folositoare pentru întocmirea unei lucrări științifice, literare etc. [Pronume -ri-al, plural -le, -luri. / conform franceză materiel].
DOOM – dicționarul ortografic
6
Material adjectiv masculin (silabe -ri-al), plural materiali; feminin singular materială, plural materiale
DOOM – dicționarul ortografic
7
Material substantiv neutru (silabe -ri-al), plural materiale
DOOM – dicționarul ortografic
8
Material, -ă adjectiv
1. Care aparține realității obiective, existând independent de conștiință și în afara ei.
Palpabil, concret, real.
2. Care constă în bunuri economice.
Privitor la întreținerea vieții, la trai. [Pronume -ri-al. / conform latină materialis, germană materiell, franceză materiel].
1. Care aparține realității obiective, existând independent de conștiință și în afara ei.
Palpabil, concret, real.
2. Care constă în bunuri economice.
Privitor la întreținerea vieții, la trai. [Pronume -ri-al. / conform latină materialis, germană materiell, franceză materiel].
DN – dicționar de neologisme