Facies
Definitie, sens si explicatie
1Facies, faciesuri, substantiv neutru
1. Aspect caracteristic al fetei in cursul unei boli, al unei stari emotive etcetera; p. gener. fizionomie.
2. Aspect al unei culturi arheologice in ce are ea mai caracteristic.
3. Totalitate a particularitatilor mineralogice si paleontologice ale unui depozit sedimentar, care caracterizeaza conditiile fizico-geografice de depunere a acestuia. [Pronuntat: -ci-es] – Din limba latina Facies, franceza Faciès.
1. Aspect caracteristic al fetei in cursul unei boli, al unei stari emotive etcetera; p. gener. fizionomie.
2. Aspect al unei culturi arheologice in ce are ea mai caracteristic.
3. Totalitate a particularitatilor mineralogice si paleontologice ale unui depozit sedimentar, care caracterizeaza conditiile fizico-geografice de depunere a acestuia. [Pronuntat: -ci-es] – Din limba latina Facies, franceza Faciès.
2Facies substantiv neutru
1. infatisare, aspect superficial al unui lucru.
2. aspect al fetei in timpul unei boli, al unei stari emotive etcetera ♢ suprafata a unei formatii anatomice.
3. totalitatea caracterelor mineralogice si petrografice ale unei roci. ♢ aspect pe care il au straturile geologice, determinat de caracterele petrografice si paleontologice.
4. aspectul unei culturi arheologice in formele ei caracteristice.
5. cea mai mica subdiviziune a asociatiei vegetale caracterizata prin dominatia unei specii. (< limba latina facies, franceza faciès)
1. infatisare, aspect superficial al unui lucru.
2. aspect al fetei in timpul unei boli, al unei stari emotive etcetera ♢ suprafata a unei formatii anatomice.
3. totalitatea caracterelor mineralogice si petrografice ale unei roci. ♢ aspect pe care il au straturile geologice, determinat de caracterele petrografice si paleontologice.
4. aspectul unei culturi arheologice in formele ei caracteristice.
5. cea mai mica subdiviziune a asociatiei vegetale caracterizata prin dominatia unei specii. (< limba latina facies, franceza faciès)
3Facies substantiv verifica cuvantul: fizionomie.
4Facies substantiv neutru (silabe -ci-es), plural faciesuri
5Facies -uri n. 1) med.
Aspect caracteristic al fetei in cursul unei boli sau intr-o stare emotiva; fizionomia bolnavului. 2) geologie Aspect caracteristic al unui strat din scoarta terestra. - marin. 3) arheol.
Ansamblu de trasaturi ale unei culturi vechi. [Silabe -ci-es] /<lat. facies, franceza facies
Aspect caracteristic al fetei in cursul unei boli sau intr-o stare emotiva; fizionomia bolnavului. 2) geologie Aspect caracteristic al unui strat din scoarta terestra. - marin. 3) arheol.
Ansamblu de trasaturi ale unei culturi vechi. [Silabe -ci-es] /<lat. facies, franceza facies
6Facies substantiv neutru
1. Aspect al fetei in timpul unei boli; (prin extensiune) fizionomie, aspect exterior. ♦ Suprafata a unei formatii anatomice.
2. Aspect caracteristic pe care il au stratele geologice datorita naturii rocilor si fosilelor din care sunt alcatuite. ♦ Aspectul unei culturi arheologice in formele ei caracteristice. ♦ Aspectul superficial al unui lucru. [Pronume -ci-es, plural -uri. / < franceza, limba italiana, limba latina facies].
1. Aspect al fetei in timpul unei boli; (prin extensiune) fizionomie, aspect exterior. ♦ Suprafata a unei formatii anatomice.
2. Aspect caracteristic pe care il au stratele geologice datorita naturii rocilor si fosilelor din care sunt alcatuite. ♦ Aspectul unei culturi arheologice in formele ei caracteristice. ♦ Aspectul superficial al unui lucru. [Pronume -ci-es, plural -uri. / < franceza, limba italiana, limba latina facies].