1
Făgaș, făgașe, substantiv neutru Urmă adâncă (și îngustă) săpată în pământ de șuvoaiele apelor de ploaie sau lăsată de roțile unui vehicul.
Scobitură săpată pe întreaga lungime a frontului minier de abataj, pentru a ușura desprinderea ulterioară a rocii.
Figurat Direcție, drum. Și-a orientat cercetările pe un nou făgaș. [Pl și: făgașuri. – Variantă: (regional) Hăugaș, hogaș, văgaș substantiv neutru] – Din maghiară Vagas.
Scobitură săpată pe întreaga lungime a frontului minier de abataj, pentru a ușura desprinderea ulterioară a rocii.
Figurat Direcție, drum. Și-a orientat cercetările pe un nou făgaș. [Pl și: făgașuri. – Variantă: (regional) Hăugaș, hogaș, văgaș substantiv neutru] – Din maghiară Vagas.
DEX – dicționarul explicativ
2
Făgaș (-șe), substantiv neutru – Urmă, brazdă, urmă de roată. – Variantă (Moldova, Transilvania) vagas, ogaș, hogaș, (Transilvania) hăgaș, hăgău. Maghiară vagas (Cihac, II, 537; Galdi, Dict., 95; Dar).
După Drăganu, Dacor., VI, 275, alterarea consoanei inițiale se explică prin încrucișarea cu maghiară forga „cotitură”, ipoteză puțin probabilă.
Conform sârbă, croată, ruteană vagaš.
După Dar, variantă hăgău ar proveni din maghiară hago. – Derivat hoagă, substantiv feminin (groapă cu apă; pîrîu).
După Drăganu, Dacor., VI, 275, alterarea consoanei inițiale se explică prin încrucișarea cu maghiară forga „cotitură”, ipoteză puțin probabilă.
Conform sârbă, croată, ruteană vagaš.
După Dar, variantă hăgău ar proveni din maghiară hago. – Derivat hoagă, substantiv feminin (groapă cu apă; pîrîu).
DER – dicționarul etimologic
3
Făgaș făgașe neutru 1) Urmă adâncă și continuă făcută în pământ de apele de ploaie sau de roțile unui vechicul. 2) figurat Cale de dezvoltare. /<ungară vagaș
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Făgaș substantiv neutru, plural făgașe
DOOM – dicționarul ortografic