Fașă
Definitie, sens si explicatie
1Fasă, fesi, substantiv feminin
1. Bucata lunga si ingusta de panza cu care se infasoara strans copiii mici, peste scutece. ♢ Expresie Din (sau in) fasa = (de) pe vremea cand era copil mic; prin extensiune de cand se stie, de la inceput.
Abia iesit din fasa = foarte tanar, inca copil.
2. Fasie lunga si ingusta de tifon cu care se bandajeaza ranile. [Plural si: fese] – Limba Latina Fascia.
1. Bucata lunga si ingusta de panza cu care se infasoara strans copiii mici, peste scutece. ♢ Expresie Din (sau in) fasa = (de) pe vremea cand era copil mic; prin extensiune de cand se stie, de la inceput.
Abia iesit din fasa = foarte tanar, inca copil.
2. Fasie lunga si ingusta de tifon cu care se bandajeaza ranile. [Plural si: fese] – Limba Latina Fascia.
2Fasă substantiv verifica cuvantul: pansament.
3Fasa substantiv feminin, art. fasa, g.-d. art. fesii; plural fesi
4Fasă fesi f. 1) Fasie de panza cu care se infasoara copiii mici peste scutece. ♢ Din (sau in) - din primele momente ale vietii. Abia iesit din - foarte tanar. A iesi din - a depasi varsta copilariei. 2) Fasie de tifon folosita pentru pansare; bandaj. [G.-d. Fesii] /<lat. fascia
5Fasa (-ắsi), substantiv feminin –
1. Bucata ingusta de pinza, banda. –
2. Scutec. – Mr. fase, megl. fasa, istr. fosa.
Limba Latina fascia (Puscariu 585; Candrea-dens., 533; Rew 3208; Pascu, I, 83; Dar); conform limba albaneza fašë (Miklosich, Alb.
F., Ii, 22; Philippide, Ii, 641 si Dar citeaza numai limba albaneza faškje), limba italiana fascia (sard. faša), prov. faissa, franceza faisse, sp. faja (astorg. facha), port. faixa.
Derivat fisie (var. fasie), substantiv feminin (fasa, banda; scutec), prin incrucisare cu formatia expresiva fisii; fasioara, substantiv feminin (fisie mica) s-a intrebuintat artificial in secolul Xix (si in forma fascioara), cu sensul de „fascicul, brosura” (dupa Rew 3212, direct din limba latina fascĭola); sfisia, verb (a rupe cu ghearele; a face bucati); sfisietor, adjectiv (care sfisie). – Din rom. provine bulgara faša, vaša „siret” (Capidan, Raporturile, 195; Bernard 21), pe care Romanski 103 si Mladenov 660 il der. de la un limba latina fascis.
Conform: infasa, infasura.
1. Bucata ingusta de pinza, banda. –
2. Scutec. – Mr. fase, megl. fasa, istr. fosa.
Limba Latina fascia (Puscariu 585; Candrea-dens., 533; Rew 3208; Pascu, I, 83; Dar); conform limba albaneza fašë (Miklosich, Alb.
F., Ii, 22; Philippide, Ii, 641 si Dar citeaza numai limba albaneza faškje), limba italiana fascia (sard. faša), prov. faissa, franceza faisse, sp. faja (astorg. facha), port. faixa.
Derivat fisie (var. fasie), substantiv feminin (fasa, banda; scutec), prin incrucisare cu formatia expresiva fisii; fasioara, substantiv feminin (fisie mica) s-a intrebuintat artificial in secolul Xix (si in forma fascioara), cu sensul de „fascicul, brosura” (dupa Rew 3212, direct din limba latina fascĭola); sfisia, verb (a rupe cu ghearele; a face bucati); sfisietor, adjectiv (care sfisie). – Din rom. provine bulgara faša, vaša „siret” (Capidan, Raporturile, 195; Bernard 21), pe care Romanski 103 si Mladenov 660 il der. de la un limba latina fascis.
Conform: infasa, infasura.