Flagela
Definitie, sens si explicatie
1Flagela, flagelez, verb I. Tranzitiv A bate tare cu biciul, cu vergelele etcetera; a biciui. ♦ A critica, a satiriza cu asprime cu vorba sau in scris. – Din franceza Flageller, limba latina Flagellare.
2Flagela verb tr.
1. a biciui (in public).
2. (figurativ) a ataca prin vorba, prin scris; a vesteji, a infiera. (< franceza flageller, limba latina flagellare)
1. a biciui (in public).
2. (figurativ) a ataca prin vorba, prin scris; a vesteji, a infiera. (< franceza flageller, limba latina flagellare)
3Flagela verb a (se) biciui.
4Flagela verb, indicativ prezent 1 singular flagelez, 3 singular si plural flageleaza
5A se flagela ma -ez intranzitiv A face (concomitent) schimb de vorbe taioase (cu cineva). /<fr. flageller
6A flagela -ez tranzitiv 1) A bate cu flagelul. 2) figurativ A supune unei critici aspre; a biciui. /<fr. flageller
7Flagela verb I. tr.
A biciui (in public). ♦ A supune la batai, la lovituri de bici.
2. (Figurat) A biciui, a ataca (prin vorba, prin scris). [< lat., limba italiana flagellare, conform franceza flageller].
A biciui (in public). ♦ A supune la batai, la lovituri de bici.
2. (Figurat) A biciui, a ataca (prin vorba, prin scris). [< lat., limba italiana flagellare, conform franceza flageller].