Fustă
Definitie, sens si explicatie
1Fustă, fuste, substantiv feminin Obiect de imbracaminte femeiasca, care acopera corpul de la talie in jos; jupa. ♦ Figurativ (Depr.) Femeie. – Din limba neogreaca: Fusta.
2Fustă substantiv foi (plural), (livresc) jupa, (popular) poale (plural), (invechit si reg.) rochie, (regional) spinta. (Poarta - si bluza.)
3Fustă substantiv verifica cuvantul: femeie.
4Fusta substantiv feminin, g.-d. art. fustei; plural fuste
5Fustă -e f. 1) Piesa vestimentara femeiasca, care acopera corpul de la talie in jos; foaie. - plisata. 2) figurativ depr.
Persoana matura de sex feminin; femeie; muiere. [G.-d. Fustei] /< limba neogreaca: fusta
Persoana matura de sex feminin; femeie; muiere. [G.-d. Fustei] /< limba neogreaca: fusta
6Fusta (fuste), substantiv feminin – Obiect de imbracaminte femeiasca, jupa. – Mr. fusta, fustana, megl. fusca.
Ngr. φοῦστα, de la φουστάνι ‹ limba italiana fustana, si acesta din limba latina med. fustaneum „bumbac”.
Forma *fusta nu apare in limba italiana, dar conform calabr. fustu „parte de jos la bluze”.
Din limba neogreaca: provin si limba albaneza fustë si fustan, bulgara fusta si fustan, limba turca: fistan; iar din limba neogreaca: φουστανέλλας, rom. fustanela „imbracaminte tipica a grecilor”, mr. fustanela (Galdi 193).
Fustan, substantiv neutru (invechit, barhet), s-a folosit in secolul Xviii, din limba turca: (seineanu, Iii, 54).
Ngr. φοῦστα, de la φουστάνι ‹ limba italiana fustana, si acesta din limba latina med. fustaneum „bumbac”.
Forma *fusta nu apare in limba italiana, dar conform calabr. fustu „parte de jos la bluze”.
Din limba neogreaca: provin si limba albaneza fustë si fustan, bulgara fusta si fustan, limba turca: fistan; iar din limba neogreaca: φουστανέλλας, rom. fustanela „imbracaminte tipica a grecilor”, mr. fustanela (Galdi 193).
Fustan, substantiv neutru (invechit, barhet), s-a folosit in secolul Xviii, din limba turca: (seineanu, Iii, 54).