Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Glo

1 * Cuvantul cu diacritice: glo
Cuvantul fara diacritice: glo

Definitie: glo- Rădăcină expresivă, ce pare a indica ideea de „a bălmăji” sau „a clefăi”, ca și ideea de „obiect rotund”. – Varianta glog-, golo(g)-. Creație spontană, pînă la un punct paralelă cu cele identice bulb-, cloc- (› colc-), fîlf-, etcetera Prin intermediul repetiției (glog-, golg-), ajunge să coincidă cu rădăcina expresivă gog-, care apare adesea cu infixul nazal (gong-) sau expresiv (golg-). În loc de repetiție se poate produce în anumite cazuri o alternanță consonantică, conform glod, glonț. Derivat glogozi, verb (a încurca; a bălmăji), cuvînt care, după Cihac, II, 122 și DAR, ar proveni din limba slava (veche) glagolati „a vorbi”; glogozeală, substantiv feminin (încurcătură, dezordine, larmă); golgotină (var. gorgotină), substantiv feminin (fruct necopt; verdeață), conform bolbotină; holoboacă, substantiv feminin (femeie vorbăreață; Trans., țuică); glojdan, substantiv masculin (măcriș, Rumex acetosa); glojdeală, substantiv feminin (Arg., crăpelniță); glojdi, verb (Arg., a înfuleca, a mînca); glojdean, substantiv masculin (pănușă de porumb), der. expresiv de la glod; goldan (var. gîldan, ghioldan, gorgană, holdan), substantiv masculin (varietate de prun, Prunus insititia), conform corcoduș de la colc- (după Pascu, Arhiva, XXV, 198 și Bogrea, Dacor., IV, 819, din franceza (reine-)Claude, a cărui der. este puțin probabilă); golgoasă (var. gorgoază, borboasă, grîngoașe), substantiv feminin (fruct necopt); golomoț (var. golomoc, g(o)lomoz, gălămoz), substantiv neutru (ghemotoc, bulgăre, cocoloș; grunz; larmă, dezordine; ceartă, scandal; tencuială), al cărui ultim sens pare a rezulta dintr-o confuzie cu moloz, și a cărui legătură cu glonț este evidentă (după DAR de aceeași origine ca gămălie; după Skok 68, din limba sarba: glomazan „nesuferit”); g(o)lomozi (var. golomoși, holomoci, gomoloți, etcetera), verb (a bălmăji; a amesteca; a ghemotoci); gălătuș, substantiv masculin (cocoloș; chiftea; pietricică; buștean; lovitură de pumn); îngălmăci (var. îngăimăci), verb (a rătăci; a orienta greșit; a încurca, a încîlci), a cărui varianta indică o încrucișare cu îngăima; îngălmăceală, substantiv feminin (larmă, încurcătură); glămujdi (Mold., varianta Trans., grămujdi, grămujda, grîmji), vb . (a bombăni, a bodogăni). – Conform: glod, glonț, gogă, gologan.