Gurlui
Definitie, sens si explicatie
1Gurlui, pers. 3 gurluie, verb Iv.
Intranzitiv (Despre unele pasari, mai ales despre porumbei si turturele) A scoate sunete caracteristice speciei. – Formatie onomatopeica.
Intranzitiv (Despre unele pasari, mai ales despre porumbei si turturele) A scoate sunete caracteristice speciei. – Formatie onomatopeica.
2Gurlui verb a grunguni, (regional) a gongoni, a turui. (Porumbeii -.)
3Gurlui verb, indicativ si conjunctie: prezent 3 singular si plural gurluie, imperfect 3 singular gurluia
4A gurlui pers. 3 Gurluie intranzitiv (despre porumbei si despre turturele) A scoate sunete prelungi si repetate, caracteristice speciei; a face „gur-gur”; a ugui; a ganguri. /Onomat.
5Gurlui, gurluie, substantiv neutru (regional) gurguiul ulciorului.