Hală
Definitie, sens si explicatie
1Hală1, hale, substantiv feminin
1. Cladire amenajata, cu instalatiile necesare, unde se vand alimente (indeosebi carne); piata acoperita.
2. Sala de dimensiuni foarte mari, amenajata ca atelier in fabrici, ca sala pentru manifestatii sportive, culturale, pentru expozitii etcetera – Din franceza Halle, limba germana Halle.
1. Cladire amenajata, cu instalatiile necesare, unde se vand alimente (indeosebi carne); piata acoperita.
2. Sala de dimensiuni foarte mari, amenajata ca atelier in fabrici, ca sala pentru manifestatii sportive, culturale, pentru expozitii etcetera – Din franceza Halle, limba germana Halle.
2Hală2, hale, substantiv feminin (Regional)
1. Vijelie.
2. Monstru, dihanie, aratare.
3. (La plural) Pasari de curte. – Din scr., bulgara Hala.
1. Vijelie.
2. Monstru, dihanie, aratare.
3. (La plural) Pasari de curte. – Din scr., bulgara Hala.
3Hală substantiv feminin
1. piata acoperita.
2. constructie de dimensiuni mari, acoperita, cu una sau mai multe deschideri, folosita in scopuri industriale, ca depozit, expozitie etcetera (< franceza halle, limba germana Halle)
1. piata acoperita.
2. constructie de dimensiuni mari, acoperita, cu una sau mai multe deschideri, folosita in scopuri industriale, ca depozit, expozitie etcetera (< franceza halle, limba germana Halle)
4Hala (cladire, aratare, monstru) substantiv feminin, g.-d. art. halei; plural hale
5Hală -E f. 1) Constructie inalta si spatioasa unde se vand produse alimentare. 2) Sala de dimensiuni foarte mari cu diverse destinatii (pentru expozitii, manifestari sportive sau culturale etcetera). /<fr. halle, limba germana Halle
6Hală substantiv feminin
1. Piata acoperita.
2. Sala mare amenajata pentru expozitii, ca atelier intr-o fabrica etcetera [< franceza halle, conform limba germana Halle].
1. Piata acoperita.
2. Sala mare amenajata pentru expozitii, ca atelier intr-o fabrica etcetera [< franceza halle, conform limba germana Halle].
7Hala (hale), substantiv feminin –
1. Piata acoperita. –
2. Acoperis, copertina.
Franceza halle. – Derivat halagiu, substantiv masculin (vinzator de piata), cu sufix -giu (Iordan, Bl, Ix, 53).
1. Piata acoperita. –
2. Acoperis, copertina.
Franceza halle. – Derivat halagiu, substantiv masculin (vinzator de piata), cu sufix -giu (Iordan, Bl, Ix, 53).
8Hala (hale), substantiv feminin –
1. Uragan, furtuna, vijelie. –
2. Groaza, spaima, teroare. –
3. Spirit rau. –
4. Monstru, fiara. –
5. (Pl.) Pasari de curte.
Sl. (bg., limba sarba:) hala (Conev 37 si 106; Dar). – Derivat halita, substantiv feminin (femeie stricata); haluit, adjectiv (damblagiu); hoala, substantiv feminin (pasare de prada); hola, substantiv feminin (Trans., ciine).
1. Uragan, furtuna, vijelie. –
2. Groaza, spaima, teroare. –
3. Spirit rau. –
4. Monstru, fiara. –
5. (Pl.) Pasari de curte.
Sl. (bg., limba sarba:) hala (Conev 37 si 106; Dar). – Derivat halita, substantiv feminin (femeie stricata); haluit, adjectiv (damblagiu); hoala, substantiv feminin (pasare de prada); hola, substantiv feminin (Trans., ciine).