Herghelie
Definitie, sens si explicatie
1Herghelie, herghelii, substantiv feminin
1. Crescatorie de cai, alcatuita din animale de reproductie si din exemplare de diferite varste, care cresc sau pasc laolalta; loc unde se afla aceasta crescatorie. ♦ (Familiar) Termen de ocara pentru o femeie prea vorbareata.
2. Grup mare de cai de o anumita categorie. – Din limba turca: Hergele.
1. Crescatorie de cai, alcatuita din animale de reproductie si din exemplare de diferite varste, care cresc sau pasc laolalta; loc unde se afla aceasta crescatorie. ♦ (Familiar) Termen de ocara pentru o femeie prea vorbareata.
2. Grup mare de cai de o anumita categorie. – Din limba turca: Hergele.
2Herghelie substantiv (prin Banat) arghela, (Munt., Mold. si Dobr.) prioca, (Oltenia, Banat, Transilvania si Maram.) stava. (O - de cai de rasa.)
3Herghelie substantiv feminin, art. herghelia, g.-d. art. hergheliei; plural herghelii, art. hergheliile
4Herghelie -I f. 1) Multime de cai adunati impreuna. 2) Crescatorie de cai. [G.-d. Hergheliei] /<turc. hergele
5Herghelie (herghelii), substantiv feminin –
1. Crescatorie de cai. –
2. Grup mare de cai. – Mr. irghelie, megl. arghel’e.
Limba Turca: hergele (Roesler 606; seineanu, Ii, 215; Lokotsch 826; Ronzevalle 85), conform limba neogreaca: χεργελές „cal neimblazit”, limba albaneza ergelje (Meyer 97), bulgara ergele. – Derivat herghelegiu, substantiv masculin (paznic de herghelie).
1. Crescatorie de cai. –
2. Grup mare de cai. – Mr. irghelie, megl. arghel’e.
Limba Turca: hergele (Roesler 606; seineanu, Ii, 215; Lokotsch 826; Ronzevalle 85), conform limba neogreaca: χεργελές „cal neimblazit”, limba albaneza ergelje (Meyer 97), bulgara ergele. – Derivat herghelegiu, substantiv masculin (paznic de herghelie).