Hol
Definitie, sens si explicatie
1Hol, holuri, substantiv neutru Încapere (de trecere) intr-o locuinta, care face legatura intre intrare si celelalte incaperi ale apartamentului, cladirii etcetera – Din franceza, limba engleza Hall.
2Hol2(o)-/olo- element „intreg”, „integral, tot”. (< franceza hol/o/-, conform din limba greaca holos)
3Hol1 substantiv neutru vestibul mare intr-un edificiu public; incapere de trecere intr-o locuinta. (< franceza, limba engleza hall)
4Hol substantiv verifica cuvantul: vestibul.
5Hol substantiv neutru, plural holuri
6Hol -Uri n. (in locuinte sau edificii publice) Prima incapere care face legatura intre intrare si celelalte incaperi; antreu; vestibul. /<fr., limba engleza hall
7Hol substantiv neutru Vestibul mare intr-un edificiu public, incapere de trecere intr-un apartament, intr-o locuinta. [Scris si hall, varianta hal substantiv neutru / < limba engleza, franceza hall].