Homeomorfism
Definitie, sens si explicatie
1Homeomorfism substantiv neutru
1. (Matematica) Functie care aplica unul pe altul doua spatii.
2. (Fiz.) Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compusi. [Pronuntat: -me-o-. – Varianta: Omeomorfism substantiv neutru] – Din franceza Homeomorphisme.
1. (Matematica) Functie care aplica unul pe altul doua spatii.
2. (Fiz.) Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compusi. [Pronuntat: -me-o-. – Varianta: Omeomorfism substantiv neutru] – Din franceza Homeomorphisme.
2Homeomorfism substantiv neutru
1. (cuvant ce tine de medicina) functie care aplica unul pe altul doua spatii.
2. fenomen referitor la analogiile cristaline ale unor corpuri. (< franceza homeomorphisme)
1. (cuvant ce tine de medicina) functie care aplica unul pe altul doua spatii.
2. fenomen referitor la analogiile cristaline ale unor corpuri. (< franceza homeomorphisme)
3Homeomorfism substantiv neutru (silabe -me-o-)
4Homeomorfism substantiv neutru
1. (Matematica) Functie care aplica unul pe altul doua spatii.
2. Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compusi. [Varianta omeomorfism substantiv neutru / < franceza homeomorphisme].
1. (Matematica) Functie care aplica unul pe altul doua spatii.
2. Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compusi. [Varianta omeomorfism substantiv neutru / < franceza homeomorphisme].