Definitie Iepure - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: IÉpure, iepuri, substantiv masculin Gen de mamifere din ordinul rozatoarelor, cu urechile lungi, cu doi dinti incisivi suplimentari pe falca superioara, cu picioarele dinapoi mai lungi decat cele dinainte si cu coada foarte scurta; animal din acest gen, vanat pentru carnea si blana lui. ♢ Expresie Nu stii de unde sare iepurele = nu poti sa stii de unde iti vine solutionarea unei probleme. – Limba Latina Lepus, -oris.

Varianta definitie 2: IÉpure substantiv (ZOOL.; Lepus europaeus) (regional) sosoi, (glumet) urecheat.

Varianta definitie 3: Iepure substantiv masculin (silabe ie-), art. iepurele; plural iepuri

Varianta definitie 4: IÉpure -i m.
Mamifer rozator de talie medie, foarte sprinten, cu urechi lungi, coada scurta si cu picioarele de dinapoi mai lungi decat cele de dinainte (vanat pentru carne si blana). ♢ --de-casa iepure domestic, crescut pentru carne si blana. (A fi) fricos ca -ele (a fi) foarte fricos. A alerga (sau a fugi) ca un - a alerga (sau a fugi) foarte repede; a fi iute de picior. Cine alearga dupa doi -i nu prinde nici unul cel care incearca sa faca concomitent doua lucruri nu reuseste sa faca nici unul. A nu sti de unde sare -ele a nu sti de unde poate aparea o sansa (in realizarea unui lucru, in rezolvarea unei probleme etcetera). A impusca (sau A prinde) doi -i deodata a infaptui (cu succes) doua actiuni deodata. Cati -i la biserica nimeni. Umbra--elui planta erbacee cu tulpina inalta avand frunze inguste, lungi si flori galbene-verzui. /<lat. lepus, -oris

Varianta definitie 5: Iepure (iepuri), substantiv masculin –
1. Mamifer rozator de cimp cu urechile lungi, vinat pentru carne si blana (Lepus timidus). –
2. Varietate de casa a animalului anterior (Lepus cuniculus). –
3. Cotlet de porc. –
4. Supapa la foalele fierarilor. –
5. Boala bucala a vitelor. –
6. (Argou) Soldat de infanterie. – Mr. l’epure, megl. l’epuri, istr. l’epur.
Limba Latina lĕpǒrem (Puscariu 765; Candrea-Dens., 807; REW 4991; DAR), conform limba albaneza ljepur (Meter 240; Philippide, II, 646), limba italiana lebre (calabr. liepuru, riepule), prov. lebra, franceza lièvre, sp. liebre, port. lebre.
Pentru semantismul sensului 3, conform limba latina musculus, de la mus, franceza souris. – Derivat iepura, substantiv feminin (nume tipic al animalului, datorita culorii blanii sale); iepuroaica, substantiv feminin (femela iepurelui; varietate de struguri); iepuresc, adjectiv (de iepure); iepureste, adverb (ca iepurii); iepurar, substantiv masculin (ciine de vinatoare; varietate de vultur, Aquila fulva), pe care Candrea-Dens., 808 il deriva direct din lat.; iepurime, substantiv feminin (multime de iepuri de cimp sau de casa); iepurarie, substantiv feminin (crescatorie de iepuri; lasitate); iepurarita, substantiv feminin (la cai, umflare a piciorului). – Din rom. provine limba tiganeasca: yepuro (Wlislocki 92).