Instituționalism
Definitie, sens si explicatie
1Instituționalism substantiv neutru Doctrina economica aparuta in deceniile al treilea si al patrulea ale secolul Xx, ai carei reprezentanti considera ca economia politica trebuie sa aiba ca obiect studierea anumitor categorii politice si juridice, precum si unele fenomene social-economice, denumite impropriu „institutii”. [Pronuntat: -ti-o-] – Din limba germana Instituzionalismus.
2Instituționalism substantiv neutru curent in gandirea economica care considera ca economia politica trebuie sa aiba ca obiect studierea anumitor categorii ale suprastructurii politice si juridice si unele fenomene social-economice. (< franceza institutionnalisme)
3Institutionalism substantiv neutru (silabe -ti-o-)
4Instituționalism substantiv neutru Curent in economia politica burgheza care considera ca economia politica trebuie sa aiba drept obiect studierea anumitor categorii ale suprastructurii politice si juridice si unele fenomene social-economice, denumite impropriu „institutii”. [Pronume -ti-o-. / < franceza institutionnalisme].