1
Întiri (întiresc, întirit), verb –
1. A da la o parte, a arunca. –
2. A izgoni, a urmări. –
3. A înțărca mieii, iezii etc. – Variantă înteri.
Slavă tĕrjati „a despărți” (Cihac, II, 149; Tiktin; Dar), conform bulgară tirjam, sârbă tjerati, slovenă tirati.
1. A da la o parte, a arunca. –
2. A izgoni, a urmări. –
3. A înțărca mieii, iezii etc. – Variantă înteri.
Slavă tĕrjati „a despărți” (Cihac, II, 149; Tiktin; Dar), conform bulgară tirjam, sârbă tjerati, slovenă tirati.
DER – dicționarul etimologic