Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Goni

1 * Cuvantul cu diacritice: goní
Cuvantul fara diacritice: goni

Definitie: GONI, gonesc, verb IV. 1. Tranzitiv A fugi după cineva, a urmări în fugă (pentru a prinde, pentru a face să se grăbească etcetera); a fugări; spec. a alunga vânatul spre locul de pândă al vânătorilor. ♢ Reflexiv recipr. Păsările se goneau printre ramuri. ♦ Figurativ (Înv.) A urmări (o țintă, un ideal). 2. Tranzitiv A alunga, a izgoni. 3. Intranzitiv A alerga, a fugi. 4. Reflexiv și instranzitiv (Despre vitele cornute) A se împreuna (spre a se reproduce). – Din limba slava (veche) goniti.

2 * Cuvantul cu diacritice: goní
Cuvantul fara diacritice: goni

Definitie: GONI verb 1. verifica cuvantul: alerga. 2. verifica cuvantul: fugări. 3. verifica cuvantul: hăitui. 4. verifica cuvantul: respinge. 5. verifica cuvantul: surghiuni. 6. verifica cuvantul: izgoni. 7. verifica cuvantul: împerechea.

3 * Cuvantul cu diacritice: goní
Cuvantul fara diacritice: goni

Definitie: goni verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural gonesc, imperfect 3 singular gonea; conj. prezent 3 singular și plural gonească

4 * Cuvantul cu diacritice: a se goní
Cuvantul fara diacritice: goni

Definitie: A SE GONI pers. 3 se -ește intranzitiv (despre vitele cornute) A se împerechea în vederea reproducerii. limba slava (veche) goniti

5 * Cuvantul cu diacritice: a goní -ésc
Cuvantul fara diacritice: goni

Definitie: A GONI -esc 1. tranzitiv 1) (ființe) A face să fugă, alergând din urmă; a fugări. 2) (animale sau păsări de vânătoare) A alunga îndreptând spre locul de pândă al vânătorilor. 3) (ființe) A forța să plece (în altă parte); a da afară; a izgoni; a alunga. 2. intranzitiv A se mișca foarte repede. limba slava (veche) goniti

6 * Cuvantul cu diacritice: goní gonésc gonít
Cuvantul fara diacritice: goni

Definitie: goni (gonesc, gonit), verb – A alunga, a izgoni. – 2. A urmări, a vîna, a hăitui. – 3. A vîna, a merge la vînătoare. – 4. A urmări, a sîcîi, a chinui. – 5. A fugi după cineva, a urmări în fugă, a căuta. – 6. A se grăbi. – 7. A se împreuna taurii cu vacile. – Mr. agunescu, agunire. Sl. goniti (Miklosich, Lexicon, 136; Cihac, II, 124; Conev 57), conform bulgara goniă, limba sarba: goniti. Se folosește și în formele der. izgoni și prigoni. Derivat goană, substantiv feminin (urmărire; vînătoare; împreunarea taurului cu vaca; alergare); gonitură, substantiv feminin (învechit, urmărire); gonaci, substantiv masculin (urmăritor; hăitaș; explorator; bidiviu; insectă, Hydrometra paludum); gonaș, substantiv masculin (Mold., urmăritor); goniță, substantiv feminin (vacă în călduri; împreunarea taurului cu vaca; insectă, Grynus natator); gonițar, substantiv masculin (insectă, Hydrometra paludum); gonitor, substantiv masculin (urmăritor; taur; vacă în călduri; cîine de vînătoare; constelația Taurului; insectă, Hydrometra paludum); gonitorie, substantiv feminin (epoca împreunării taurilor cu vacile).