Intonație
Definitie, sens si explicatie
1Intonație, intonatii, substantiv feminin
1. (Muzica) Emitere (corecta) a inaltimii unui sunet.
2. Variatie de inaltime a vocii in timpul vorbirii, interpretarii unui text etcetera; inflexiune, ton, accent. (Var.: (rar) Intonatiune substantiv feminin] – Din franceza Intonation.
1. (Muzica) Emitere (corecta) a inaltimii unui sunet.
2. Variatie de inaltime a vocii in timpul vorbirii, interpretarii unui text etcetera; inflexiune, ton, accent. (Var.: (rar) Intonatiune substantiv feminin] – Din franceza Intonation.
2Intonație substantiv feminin
1. modulatia vocii in timpul vorbirii.
2. (muz.) maniera de a intona un sunet cu vocea, sau cu un instrument. (< franceza intonation)
1. modulatia vocii in timpul vorbirii.
2. (muz.) maniera de a intona un sunet cu vocea, sau cu un instrument. (< franceza intonation)
3Intonație substantiv
1. verifica cuvantul: inflexiune.
2. verifica cuvantul: ton.
1. verifica cuvantul: inflexiune.
2. verifica cuvantul: ton.
4Intonatie substantiv feminin (silabe -ti-e), art. intonatia (silabe -ti-a), g.-d. art. intonatiei; plural intonatii, art. intonatiile (silabe -ti-i-)
5Intonație -i f. 1) Grad de modulare a vocii in timpul vorbirii; ton. 2) Mod de emitere a sunetelor unei melodii. [G.-d. Intonatiei] /<fr. intonation, limba italiana intonazione
6Intonație substantiv feminin
1. Modulatia vocii in timpul vorbirii.
2. (Muzica) Maniera de a intona un sunet cu vocea sau cu un instrument. ♦ Faptul de a incepe cantarea unei bucati vocale. [Genitiv -iei, varianta intonatiune substantiv feminin / conform limba italiana intonazione, franceza intonation].
1. Modulatia vocii in timpul vorbirii.
2. (Muzica) Maniera de a intona un sunet cu vocea sau cu un instrument. ♦ Faptul de a incepe cantarea unei bucati vocale. [Genitiv -iei, varianta intonatiune substantiv feminin / conform limba italiana intonazione, franceza intonation].