Invariant
Definitie, sens si explicatie
1Invariant, invarianti, substantiv masculin Marime, relatie, proprietate etcetera care ramane neschimbata in urma aplicarii sau interventiei unei transformari. [Pronuntat: -ri-ant.
Varianta: Invarianta substantiv feminin] – Din franceza Invariant.
Varianta: Invarianta substantiv feminin] – Din franceza Invariant.
2Invariant, -ă I. adjectiv
1. (matematica; despre o marime, o expresie, o relatie) care ramane aceeasi pentru un grup de transformari.
2. (despre un sistem fizico-chimic) cu varianta nula.
Ii. substantiv masculin
1. marime, expresie, relatie, proprietate care ramane neschimbata in urma unor transformari de natura fizica ori matematica.
2. forma lexicala care, luata in raport cu o alta forma din paradigma aceluiasi cuvant, prezinta atat diferente de expresie, cat si de continut.
3. (estet.) existenta in toate domeniile artei, de-a lungul evolutiei lor istorice, a unor elemente cu caracter de permanenta, imuabile. (< franceza, limba engleza invariant, limba germana Invariant)
1. (matematica; despre o marime, o expresie, o relatie) care ramane aceeasi pentru un grup de transformari.
2. (despre un sistem fizico-chimic) cu varianta nula.
Ii. substantiv masculin
1. marime, expresie, relatie, proprietate care ramane neschimbata in urma unor transformari de natura fizica ori matematica.
2. forma lexicala care, luata in raport cu o alta forma din paradigma aceluiasi cuvant, prezinta atat diferente de expresie, cat si de continut.
3. (estet.) existenta in toate domeniile artei, de-a lungul evolutiei lor istorice, a unor elemente cu caracter de permanenta, imuabile. (< franceza, limba engleza invariant, limba germana Invariant)
3Invariant substantiv masculin (matematica), adjectiv m. (silabe -ri-ant), plural invarianti; f. singular invarianta, g.-d. art. invariantei, plural invariante
4Invariant -ti m.
Marime (sau relatie, proportie etcetera) care nu se schimba in urma aplicarii unei transformari. /<fr. invariant
Marime (sau relatie, proportie etcetera) care nu se schimba in urma aplicarii unei transformari. /<fr. invariant
5Invariant, -ă adjectiv Invariabil. substantiv neutru Marime, relatie sau proprietate care ramane neschimbata in urma unor transformari de natura fizica sau matematica. ♦ (Estet.) Existenta in toate domeniile artei a unor elemente cu caracter de permanenta, absolut imuabile de-a lungul evolutiei istorice a artelor. [Pronume -ri-ant, plural -te. / < franceza, limba engleza invariant, limba germana Invariant].