Definitie Galant -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Galant, -Ă, galanti, -te, adjectiv
1. (Despre barbati si manifestarile lor) Curtenitor fata de femei; prin extensiune politicos, atent, placut, tandru.
2. (Despre oameni) Darnic, generos. – Din franceza Galant.

Varianta definitie 2: Galant antonim: avar, calic, carpanos, vulgar, zgarcit

Varianta definitie 3: Galant, -Ă adjectiv
1. curtenitor, politicos cu femeile; (prin extensiune) manierat, delicat, amabil. o literatura -a = literatura care cultiva cu precadere intriga amoroasa; aventura -a = aventura amoroasa.
2. darnic, generos, marinimos.
3. stil - = stilul liber al muzicii pentru clavecin sau pian, inclinat spre efecte facile. (< franceza galant, limba italiana galante)

Varianta definitie 4: Galant adjectiv
1. verifica cuvantul: curtenitor.
2. verifica cuvantul: amoros.

Varianta definitie 5: Galant adjectiv verifica cuvantul: culant, darnic, generos, ma-rinimos.

Varianta definitie 6: Galant adjectiv m., plural galanti; f. singular galanta, plural galante

Varianta definitie 7: Galant -ta (-ti, -te) 1) (despre barbati sau despre manifestarile lor) Care vadeste galanterie; caracterizat prin atitudine atenta si curtenitoare fata de femei. 2) Care tine de relatiile amoroase; propriu relatiilor de dragoste. Aventura -ta.
Poezie -ta. 3) Care manifesta politete; cu bun-simt si serviabil; amabil; gentil; politicos. 4) Care este mereu dispus sa ajute material pe altii, in mod dezinteresat; generos; marinimos; darnic; galanton. /<fr. galant

Varianta definitie 8: Galant, -Ă adjectiv
1. Curtenitor, politicos cu femeile; (prin extensiune) delicat; placut. ♢ Literatura galanta = literatura care cultiva cu precadere intriga amoroasa.
2. Darnic, marinimos.
3. (Muzica) Stil galant = stilul liber al muzicii pentru clavecin sau pian inclinat spre efecte facile, promovat in secolul XVIII. [< franceza galant, limba italiana galante].

Varianta definitie 9: Galant (galanti), adjectiv – Curtenitor, politicos, amabil. – Mr. galantu.
Franceza galant; in mr., din limba italiana galante, conform limba neogreaca: γαλάντος. – Derivat galanterie (var. cuvant invechit galandarie), substantiv feminin (curtoazie; cadou), din franceza galanterie; galantar, substantiv neutru (vitrina de magazin); galantom (var. galanton), substantiv masculin (galant, politicos, darnic), din franceza galant homme; galantomie (var. galantonie), substantiv feminin (darnicie).
Galantom a intrat in rom. si din limba italiana galantuomo, ven. galantomo, de unde si mr. galantom, limba neogreaca: γαλαντόμος.