1
Ireproșabil, -ă, ireproșabili, -e, adjectiv Căruia nu i se poate reproșa nimic; care este fără cusur, fără greșeli; desăvârșit, impecabil, perfect, nereproșabil.
(Adverbial) Fără cusur, în mod desăvârșit. – Din franceză Irreprochable.
(Adverbial) Fără cusur, în mod desăvârșit. – Din franceză Irreprochable.
DEX – dicționarul explicativ
2
Ireproșabil2 ireproșabilă (ireproșabili, ireproșabile) Care corespunde tuturor cerințelor; lipsit de defecte; absolut; complet; perfect; desăvârșit; impecabil. /<franceză irreprochable
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Ireproșabil1 adverb În mod desăvârșit; la perfecție. /<franceză irreprochable
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Ireproșabil, -ă adjectiv (și adverb) fără cusur, foarte corect, impecabil. (< franceză irreprochable)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă 2 definiții din alte dicționare
5
Ireproșabil, -ă adjectiv Fără cusur, foarte corect, impecabil. [Conform franceză irreprochable].
DN – dicționar de neologisme
6
Ireproșabil adjectiv masculin reproșabil
DOOM – dicționarul ortografic
