Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Jumuli

1 * Cuvantul cu diacritice: jumulí
Cuvantul fara diacritice: jumuli

Definitie: JUMULI, jumulesc, verb IV. Tranzitiv 1. A smulge fulgi de pe o pasăre; a curăța de pene, de fulgi o pasăre tăiată. ♢ Expresie (Familiar) Gâscă (bună) de jumulit = om naiv și încrezător, de pe urma căruia se poate profita. ♦ P. ext. A smulge părul din rădăcină. 2. Figurativ A estorca pe cineva (de bani); a jefui, a escroca. – Conform: bulgara ž m u l j a, limba maghiara g y o m l a l n i.

2 * Cuvantul cu diacritice: jumulí
Cuvantul fara diacritice: jumuli

Definitie: JUMULI verb verifica cuvantul: jecmăni, jefui.

3 * Cuvantul cu diacritice: jumulí
Cuvantul fara diacritice: jumuli

Definitie: JUMULI verb (învechit și popular) a smulge, (învechit și reg.) a peni, (regional) a dupurlui, a scărmăna, (Mold., Bucovina și Maram.) a cinătui, (Mold. și Bucovina) a ciupeli, (Transilvania) a jupeli. (A - o pasăre.)

4 * Cuvantul cu diacritice: jumulí
Cuvantul fara diacritice: jumuli

Definitie: jumuli verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural jumulesc, imperfect 3 singular jumulea; conjunctie: prezent 3 singular și plural jumulească

5 * Cuvantul cu diacritice: a jumulí -ésc
Cuvantul fara diacritice: jumuli

Definitie: A JUMULI -esc tranz. 1) (păsări tăiate) A lipsi de pene și de puf prin smulgere; a peni. 2) (păr) A smulge din rădăcină. 3) (animale moarte) A curăța de piele; a beli; a jupui; a despuia; 4) figurat: (persoane) A priva (de bani sau de alte bunuri materiale) prin exploatare sau prin sustragere; a jecmăni; a jefui. /conform ungara gymbalni

6 * Cuvantul cu diacritice: jumulí jumulésc jumulít
Cuvantul fara diacritice: jumuli

Definitie: jumuli (jumulesc, jumulit), verb – 1. A smulge fulgii de la o pasăre, a curăța de pene. – 2. A escroca, a jefui, a jecmăni. – 3. A ciomăgi, a face praf. Mag. gyomlalni „a smulge” (DAR; Scriban). Sînt greșite relațiile pe care le stabilesc Cihac, II, 161, cu juli, și Philippide, II, 719, cu limba albaneza humëljoń „a distruge”. Din același etimon provine jimui, verb (Trans., despre porci, a scurma pămîntul cu rîtul). – Derivat jumuleală, substantiv feminin (acțiunea de a jumuli; furt; jupuire, jecmănire); jumulitor, adjectiv (care jumulește; care vinde scump); jumulitură, substantiv feminin (jumuleală). Conform: jimi.