Lacom ă
Definitie, sens si explicatie
1Lacom, ă, lacomi, -e, adjectiv
1. (Adesea adverbial) Care mananca si bea cu pofta exagerata; caruia ii place sa manance mult, mancacios.
2. Figurativ (Urmat de determinari introduse prin prep. „la”, „de”, „dupa”) Avid, nesatios. – Din limba slava (veche) Lakomŭ.
1. (Adesea adverbial) Care mananca si bea cu pofta exagerata; caruia ii place sa manance mult, mancacios.
2. Figurativ (Urmat de determinari introduse prin prep. „la”, „de”, „dupa”) Avid, nesatios. – Din limba slava (veche) Lakomŭ.
2Lacom adjectiv verifica cuvantul: ahtiat, avid, dorit, dornic, jinduit, jinduitor, ravnitor.
3Lacom adjectiv
1. verifica cuvantul: mancacios.
2. verifica cuvantul: hraparet.
3. verifica cuvantul: avid.
1. verifica cuvantul: mancacios.
2. verifica cuvantul: hraparet.
3. verifica cuvantul: avid.
4Lacom adjectiv m., plural lacomi; f. singular lacoma, plural lacome
5Lacom -a (-i, -e) 1) Care bea si mananca mult si cu pofta; care nu se poate retine de la mancare. 2) figurat Care este stapanit de dorinta de a avea cat mai mult; hraparet. /<sl. lakomu
6Lacom (lacoma), adjectiv –
1. Mincacios, gurmand, nesatul. –
2. Vorace, devorator. – Megl. lacum.
Sl. (bg.) lakomŭ (Miklosich, Lexicon, 331; Cihac, Ii, 163; Conev 86; Dar). – Derivat lacomos, adjectiv ; lacomeste, adverb ; lacomi, verb, din limba slava (veche) lakomiti sę, bulgara lakomja se; lacomie, substantiv feminin, din limba slava (veche) lakomije, bulgara lakomija. – Din rom. provine mag. lakom (Edelspacher 24) si sas. lakom, lakomisch.
1. Mincacios, gurmand, nesatul. –
2. Vorace, devorator. – Megl. lacum.
Sl. (bg.) lakomŭ (Miklosich, Lexicon, 331; Cihac, Ii, 163; Conev 86; Dar). – Derivat lacomos, adjectiv ; lacomeste, adverb ; lacomi, verb, din limba slava (veche) lakomiti sę, bulgara lakomja se; lacomie, substantiv feminin, din limba slava (veche) lakomije, bulgara lakomija. – Din rom. provine mag. lakom (Edelspacher 24) si sas. lakom, lakomisch.