Magnetism
Definitie, sens si explicatie
1Magnetism substantiv neutru
1. proprietate a unor corpuri de a atrage fierul. o - terestru = totalitatea fenomenelor magnetice cauzate de Pamant; geomagnetism; - animal = pretins fluid care ar lucra asupra simturilor si imaginatiei, producand diferite fenomene. ♢ (figurativ) atractie; influenta, fascinatie.
2. ramura a fizicii care studiaza fenomenele magnetice. (< franceza magnetisme, limba germana Magnetismus)
1. proprietate a unor corpuri de a atrage fierul. o - terestru = totalitatea fenomenelor magnetice cauzate de Pamant; geomagnetism; - animal = pretins fluid care ar lucra asupra simturilor si imaginatiei, producand diferite fenomene. ♢ (figurativ) atractie; influenta, fascinatie.
2. ramura a fizicii care studiaza fenomenele magnetice. (< franceza magnetisme, limba germana Magnetismus)
2Magnetism substantiv neutru
1. Proprietatea pe care o au corpurile magnetice de a se magnetiza. ♢ Magnetism terestru (sau pamantesc) = totalitatea fenomenelor magnetice caracteristice Pamantului.
Magnetism animal = fluid universal care ar strabate toate corpurile insufletite si care s-ar transmite (in anumite conditii) de la om la om; conceptie si ansamblu de procedee terapeutice bazate pe proprietatile acestui fluid.
2. Parte a fizicii care studiaza proprietatile magnetice ale materiei. – Din franceza Magnetisme, limba germana Magnetismus.
1. Proprietatea pe care o au corpurile magnetice de a se magnetiza. ♢ Magnetism terestru (sau pamantesc) = totalitatea fenomenelor magnetice caracteristice Pamantului.
Magnetism animal = fluid universal care ar strabate toate corpurile insufletite si care s-ar transmite (in anumite conditii) de la om la om; conceptie si ansamblu de procedee terapeutice bazate pe proprietatile acestui fluid.
2. Parte a fizicii care studiaza proprietatile magnetice ale materiei. – Din franceza Magnetisme, limba germana Magnetismus.
3Magnetism substantiv
1. magnetism pamantesc verifica cuvantul: magnetism terestru; magnetism terestru = magnetism pamantesc.
2. magnetism animal = mesmerism.
1. magnetism pamantesc verifica cuvantul: magnetism terestru; magnetism terestru = magnetism pamantesc.
2. magnetism animal = mesmerism.
4Magnetism substantiv neutru
5Magnetism n. 1) Proprietate a unor corpuri de a atrage fierul. ♢ - terestru (sau Pamantesc) totalitate a proprietatilor magnetice ale Pamantului. 2) Parte a fizicii care se ocupa cu studiul fenomenelor si proprietatilor magnetice ale corpurilor. /<fr. magnetisme, limba germana Magnetismus
6Magnetism substantiv neutru Proprietate a unor corpuri de a atrage fierul. ♢ Magnetism terestru = totalitatea fenomenelor magnetice cauzate de Pamant; magnetism animal = pretins fluid care ar lucra asupra simturilor si imaginatiei, producand diferite fenomene. ♦ Capitol al fizicii care studiaza proprietatile magnetice ale materiei. [Conform: franceza magnetisme, limba germana Magnetismus].