Malotea
Definitie, sens si explicatie
1Malotea, malotele, substantiv feminin Haina (lunga pana la pamant), de obicei captusita cu blana (scumpa), avand marginile din fata tivite cu blana, uneori cu guler si mansete de blana, purtata, in trecut, de femei; un fel de scurteica purtata de tarani in zilele de sarbatoare. – Din limba turca: Mallota.
2Malotea substantiv feminin, art. maloteaua, g.-d. art. malotelei; plural malotele
3Malotea -ele f. cuvant invechit Haina (lunga) captusita si impodobita cu blana (scumpa), pe care o purtau femeile. /<turc. mallota
4Malotea (malotele), substantiv feminin – Haina de lina cu gulerul si minecile captusite cu blana. – Mr. malot.
Limba Turca: (arab.) malluta, din limba neogreaca: μηλωτή (Meyer, Türk.
St., I, 53; seineanu, Ii, 245; Eguilaz 446; Löbel 60; Berneker, Ii, 27; Lokotsch 1380; conform Vasmer, Gr., 94), conform limba sarba:, cr. mavluta, sp. marlota (Corominas, Iii, 268; R. Ricard, Bull. hisp., Liii, 131-56).
Limba Turca: (arab.) malluta, din limba neogreaca: μηλωτή (Meyer, Türk.
St., I, 53; seineanu, Ii, 245; Eguilaz 446; Löbel 60; Berneker, Ii, 27; Lokotsch 1380; conform Vasmer, Gr., 94), conform limba sarba:, cr. mavluta, sp. marlota (Corominas, Iii, 268; R. Ricard, Bull. hisp., Liii, 131-56).