Stea
Definitie, sens si explicatie
1Stea, stele, substantiv feminin I.
1. Corp ceresc cu lumina proprie, format dintr-o masa de gaze aflata la o temperatura foarte ridicata; (sens curent) orice corp ceresc (cu exceptia Lunii) care straluceste noaptea pe bolta cereasca. ♢ Steaua diminetii = luceafarul de dimineata.
Stea cu coada = cometa.
Stea cazatoare = meteor (2). ♢ Expresie A vedea stele verzi se spune cand cineva primeste o lovitura puternica.
A crede in steaua sa = a crede intr-o soarta mai buna, a fi optimist.
A se naste sub o stea norocoasa (sau rea) = a avea (sau a nu avea) noroc.
Vai de steaua mea (sau a ta, a lui etcetera) = vai de mine (sau de tine, de el etcetera). ♦ (Astron.; in singtamele) Stea hiperdensa = stea cu densitate infinit mai mare decat a celor considerate normale pe Pamant.
Stea neutronica = stea de dimensiuni foarte mici, hiperdensa, al carei nucleu este constituit dintr-un amestec de neutroni, protoni si alte particule grele. ♦ Stea calauzitoare = idee, conceptie de baza care indrumeaza o actiune, dupa care se orienteaza o activitate. ♦ Epitet dat femeii iubite.
2. Figurativ Artista celebra de cinematograf, de teatru, de opera etcetera; vedeta. Ii. P. anal.
1. Obiect, desen etcetera care are o forma asemanatoare cu aceea prin care este reprezentata in mod conventional o stea (I.
1. ). ♢ (Iesit din uz) Steaua Republicii Socialiste Romania = ordin care se conferea persoanelor cu merite deosebite in domeniul social, politic, economic. ♦ Prin specializare: Obiect simbolizand o stea (I.
1. ), alcatuit dintr-un disc facut din lemn, carton etcetera, cu numeroase colturi, fixat intr-o coada de lemn si frumos impodobit, cu care umbla colindatorii cu ocazia sarbatorilor Craciunului. ♢ Cantec de stea = colind special pe care il canta copiii care umbla cu obiectul definit mai sus. ♦ (Tehn.) Steaua rotii = parte a unei roti, intre bandaj si fus. ♦ (Tipogr.) Asterisc, steluta. ♦ Pata alba de par pe fruntea unui animal. ♢ Expresie A fi cu stea in frunte = (despre oameni) a fi (sau a se crede) mai grozav, mai deosebit decat altii.
2. Rotocol mic de grasime care se vede plutind pe mancare sau pe laptele fierbinte. Iii. Compuse: steaua-pamantului = ciuperca de pamant de culoare bruna, avand forma unei sfere inconjurata la baza de mai multe fasii dispuse radial (Geaster hygrometricus); stea-de-mare = (la plural) clasa de echinoderme marine cu corpul alcatuit dintr-un disc central, de la care pornesc cinci (sau mai multe) brate in directie radiala (Asterias); (si la singular) animal din aceasta clasa; asterie. [Varianta: (popular) Steaua substantiv feminin] – Limba Latina Stella.
1. Corp ceresc cu lumina proprie, format dintr-o masa de gaze aflata la o temperatura foarte ridicata; (sens curent) orice corp ceresc (cu exceptia Lunii) care straluceste noaptea pe bolta cereasca. ♢ Steaua diminetii = luceafarul de dimineata.
Stea cu coada = cometa.
Stea cazatoare = meteor (2). ♢ Expresie A vedea stele verzi se spune cand cineva primeste o lovitura puternica.
A crede in steaua sa = a crede intr-o soarta mai buna, a fi optimist.
A se naste sub o stea norocoasa (sau rea) = a avea (sau a nu avea) noroc.
Vai de steaua mea (sau a ta, a lui etcetera) = vai de mine (sau de tine, de el etcetera). ♦ (Astron.; in singtamele) Stea hiperdensa = stea cu densitate infinit mai mare decat a celor considerate normale pe Pamant.
Stea neutronica = stea de dimensiuni foarte mici, hiperdensa, al carei nucleu este constituit dintr-un amestec de neutroni, protoni si alte particule grele. ♦ Stea calauzitoare = idee, conceptie de baza care indrumeaza o actiune, dupa care se orienteaza o activitate. ♦ Epitet dat femeii iubite.
2. Figurativ Artista celebra de cinematograf, de teatru, de opera etcetera; vedeta. Ii. P. anal.
1. Obiect, desen etcetera care are o forma asemanatoare cu aceea prin care este reprezentata in mod conventional o stea (I.
1. ). ♢ (Iesit din uz) Steaua Republicii Socialiste Romania = ordin care se conferea persoanelor cu merite deosebite in domeniul social, politic, economic. ♦ Prin specializare: Obiect simbolizand o stea (I.
1. ), alcatuit dintr-un disc facut din lemn, carton etcetera, cu numeroase colturi, fixat intr-o coada de lemn si frumos impodobit, cu care umbla colindatorii cu ocazia sarbatorilor Craciunului. ♢ Cantec de stea = colind special pe care il canta copiii care umbla cu obiectul definit mai sus. ♦ (Tehn.) Steaua rotii = parte a unei roti, intre bandaj si fus. ♦ (Tipogr.) Asterisc, steluta. ♦ Pata alba de par pe fruntea unui animal. ♢ Expresie A fi cu stea in frunte = (despre oameni) a fi (sau a se crede) mai grozav, mai deosebit decat altii.
2. Rotocol mic de grasime care se vede plutind pe mancare sau pe laptele fierbinte. Iii. Compuse: steaua-pamantului = ciuperca de pamant de culoare bruna, avand forma unei sfere inconjurata la baza de mai multe fasii dispuse radial (Geaster hygrometricus); stea-de-mare = (la plural) clasa de echinoderme marine cu corpul alcatuit dintr-un disc central, de la care pornesc cinci (sau mai multe) brate in directie radiala (Asterias); (si la singular) animal din aceasta clasa; asterie. [Varianta: (popular) Steaua substantiv feminin] – Limba Latina Stella.
2Stea substantiv verifica cuvantul: cornaci, destin, diva, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soarta, star, ursita, vedeta, zodie.
3Stea substantiv
1. (Astron.) stea cazatoare = meteor, (invechit) aratare; stea cazatoare foarte stralucitoare = bolid; stea cu coada = cometa, (popular) stea comata, stea cu coama; steaua polara = (popular) steaua ciobanului, (regional) imparatul (art.), steajerul (art.), stalpul (art.), candela-cerului.
2. (Zool.) stea-de-mare (Asteroidea) = asterida, asterie. (- este un echinoderm.)
3. (Pict.) steaua culori = cerc cromatic.
4. verifica cuvantul: asterisc.
5. tinta. (Cal cu - in frunte.)
1. (Astron.) stea cazatoare = meteor, (invechit) aratare; stea cazatoare foarte stralucitoare = bolid; stea cu coada = cometa, (popular) stea comata, stea cu coama; steaua polara = (popular) steaua ciobanului, (regional) imparatul (art.), steajerul (art.), stalpul (art.), candela-cerului.
2. (Zool.) stea-de-mare (Asteroidea) = asterida, asterie. (- este un echinoderm.)
3. (Pict.) steaua culori = cerc cromatic.
4. verifica cuvantul: asterisc.
5. tinta. (Cal cu - in frunte.)
4Stea substantiv feminin, art. steaua, g.-d. art. stelei; plural stele
5Stea stele f. 1) Corp ceresc, cu lumina proprie, care poate fi vazut noaptea sub forma unui punct luminos; astru. ♢ -ua diminetii luceafarul de dimineata. - cu coada cometa. A vedea stele verzi se spune cand cineva a fost lovit (sau s-a lovit) foarte tare. A crede in -ua sa a) a crede in menirea, in vocatia sa; b) a fi optimist. - calauzitoare conceptie care indrumeaza o activitate. Vai de -ua mea (a ta, a lui etcetera) vai de mine (de tine, de el etcetera). A se naste sub o - norocoasa (sau Rea) a avea o soarta buna (sau rea). A sta cu dintii la stele a nu avea ce manca. 2) Obiect sau desen avand forma asemanatoare cu acest corp ceresc. - cu cinci colturi. ♢ A umbla cu -ua a umbla cu colinda, purtand un obiect in forma de stea, impodobit cu hartie de diferite culori. --de-mare animal marin avand cinci brate radiare; asterie. -ua-pamantului ciuperca de pamant, de culoare bruna, la baza careia se afla mai multe fasii dispuse radiar. 3) figurat: Artist vestit (in special de cinema); vedeta. 4) Pata alba pe fruntea unor animale (mai ales a cailor); tinta. ♢ A fi cu - in frunte a se crede superior altora. 5) la plural Pete rotunde de grasime sau unsoare pe suprafata unui lichid. [Art. Steaua; G.-d. Stelei; Monosilabic] /<lat. stella
6Stea (-ele), substantiv feminin –
1. Astru. –
2. Soarta, destin, ursita. –
3. Obiect de hirtie cu forma de astru (1), frumos impodobit, care se foloseste in obiceiurile folclorice de Craciun si care simbolizeaza steaua magilor. –
4. Asterisc. –
5. (Înv.) Pistrui. –
6. Paste fainoase. –
7. Pata alba in par. –
8. Actor sau actrita celebra. –
9. Planta (Trapa natans). –
10. (Argou) Furt. – Varianta cuvant invechit steala.
Mr. steao, megl. steua, istr. stęwu.
Limba Latina stēlla (Puscariu 1641; Rew 8242), conform vegl. stala, limba italiana stella, prov., cat. estela, franceza etoile, sp. estrella; pentru fonetism conform Densusianu, Studii de filologie romina, I, (1898) si Franceza Schürr, Mitt.
Wien, 43-
54. Derivat stelar, substantiv masculin (colindator); steli, verb (a fulgera); stelita (var. stelisoara), substantiv feminin (planta, Aster amollus); stelesc, adjectiv (stelar); stelos, adjectiv (cu stele; sclipitor); steluta, substantiv feminin (stea mica, asterisc; pasta fainoasa; obiect de cult cu care se acopera anafura; plante, Stellaria nemorum, S. graminea, Erigeron acris, E. canadiense, E. alpinus, E. racemosus); instela, verb (a se acopri cu stele). – Conform: stei.
1. Astru. –
2. Soarta, destin, ursita. –
3. Obiect de hirtie cu forma de astru (1), frumos impodobit, care se foloseste in obiceiurile folclorice de Craciun si care simbolizeaza steaua magilor. –
4. Asterisc. –
5. (Înv.) Pistrui. –
6. Paste fainoase. –
7. Pata alba in par. –
8. Actor sau actrita celebra. –
9. Planta (Trapa natans). –
10. (Argou) Furt. – Varianta cuvant invechit steala.
Mr. steao, megl. steua, istr. stęwu.
Limba Latina stēlla (Puscariu 1641; Rew 8242), conform vegl. stala, limba italiana stella, prov., cat. estela, franceza etoile, sp. estrella; pentru fonetism conform Densusianu, Studii de filologie romina, I, (1898) si Franceza Schürr, Mitt.
Wien, 43-
54. Derivat stelar, substantiv masculin (colindator); steli, verb (a fulgera); stelita (var. stelisoara), substantiv feminin (planta, Aster amollus); stelesc, adjectiv (stelar); stelos, adjectiv (cu stele; sclipitor); steluta, substantiv feminin (stea mica, asterisc; pasta fainoasa; obiect de cult cu care se acopera anafura; plante, Stellaria nemorum, S. graminea, Erigeron acris, E. canadiense, E. alpinus, E. racemosus); instela, verb (a se acopri cu stele). – Conform: stei.