Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Marmură

1 * Cuvantul cu diacritice: mármură
Cuvantul fara diacritice: marmura

Definitie: MARMURĂ substantiv feminin 1. rocă metamorfică cu structură zaharoidă, masivă, care se poate tăia și lustrui ușor. 2. bucată de marmură (1) prelucrată (statuie, element de arhitectură etcetera). (< limba latina marmor)

2 * Cuvantul cu diacritice: mármură
Cuvantul fara diacritice: marmura

Definitie: MARMURĂ, (2, rar) marmuri, substantiv feminin 1. Rocă calcaroasă cristalină, de diverse culori, care se poate ciopli și lustrui, întrebuințată la lucrări de sculptură și arhitectură. ♢ Expresie A fi marmură sau a fi rece ca o marmură (sau ca marmura) = a fi insensibil, a rămâne indiferent față de orice. 2. Bloc sau bucată de marmură (1) cioplită și lustruită; sculptură, statuie de marmură. [Varianta: marmoră substantiv feminin, (învechit) marmor substantiv neutru] – Limba Latina marmor, -oris.

3 * Cuvantul cu diacritice: mármură
Cuvantul fara diacritice: marmura

Definitie: MARMURĂ substantiv verifica cuvantul: antrax, cărbune, dalac, porțelan, pustulă, malignă.

4 * Cuvantul cu diacritice: mármură
Cuvantul fara diacritice: marmura

Definitie: marmură substantiv feminin, g.-d. art. marmurii; (sorturi, blocuri, statui) plural marmuri

5 * Cuvantul cu diacritice: mármură -i
Cuvantul fara diacritice: marmura

Definitie: MARMURĂ -i f. 1) Rocă calcaroasă dură, de diferite culori, care, prin șlefuire, capătă aspect lucios și neted, fiind folosită în construcție și ca material pentru sculptură. ♢ A rămâne de - a încremeni pe loc; a înmărmuri. A fi de - (sau a fi rece ca -a sau ca o -) a fi indiferent, nepăsător, rece față de orice. 2) Bloc sau sculptură din asemenea material. [G.-D. marmurii] limba latina marmor, -oris

6 * Cuvantul cu diacritice: mármură
Cuvantul fara diacritice: marmura

Definitie: MARMURĂ substantiv feminin Rocă calcaroasă cristalină care se poate tăia și lustrui ușor, folosită în lucrări de construcție, la executarea obiectelor de artă etcetera [Plural -ri, -re, varianta marmoră substantiv feminin, marmor substantiv neutru / < limba latina marmor, limba italiana marmore].

7 * Cuvantul cu diacritice: marmúră mármuri
Cuvantul fara diacritice: marmura

Definitie: marmură (marmuri), substantiv feminin – Rocă cristalină divers colorată. – Varianta marmoră, (învechit) marmure. Mr. marmar, mr., megl. marmură. Limba Latina marmor (Pușcariu 1033; Candrea-Dens., 1054; REW 5368), conform limba italiana marmo, prov. marme, franceza marbre, sp. marmol, port. marmore. Derivat din limba greaca (veche) μάρμαρος (Pascu, Beitrage, 10), pare mai puțin probabilă. Nu e cuvînt popular, dar apare din secolul XVII. – Derivat (în)mărmuri, verb (a se împietri, a se întări), conform megl. mărmurisi, calabr. ammarmurare; mărmuriu, adjectiv (marmorean); marmoreu, adjectiv (marmorean), din limba italiana marmoreo.