Mator
Definitie, sens si explicatie
1Mator substantiv neutru instrument in legatoria de arta pentru imprimari in piele. (< franceza matoir)
2Mator substantiv neutru, plural matoare
3Mator substantiv neutru (Poligr.) Instrument folosit in legatoria de arta pentru imprimari in piele. [< franceza matoir].
4Mator, matora, matori, matore, adjectiv (regional) batran, copt la minte, chibzuit, serios.
5Mator (matora), adjectiv – Batrin, incarcat de ani. – Varianta matur.
Mr. matur.
Sl. matorŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 29; Cihac, Ii, 190; Romansky 124; Conev 59), conform, bulgara, limba sarba:, cr., slov. mator.
Originea cuvintului limba slava (veche) nu este sigura: din limba latina materia dupa Berneker, Ii, 25, mai probabil din limba latina maturus, ca in mr. (dupa Puscariu 1052, rom. provine direct din lat.).
E dubletul lui matur, adjectiv (copt, În toata firea), secolul Xix, cu der. maturitate, substantiv feminin, din franceza maturite. – Derivat matori, verb (rar, a imbatrini); matorie, substantiv feminin (invechit, vechime).
Mr. matur.
Sl. matorŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 29; Cihac, Ii, 190; Romansky 124; Conev 59), conform, bulgara, limba sarba:, cr., slov. mator.
Originea cuvintului limba slava (veche) nu este sigura: din limba latina materia dupa Berneker, Ii, 25, mai probabil din limba latina maturus, ca in mr. (dupa Puscariu 1052, rom. provine direct din lat.).
E dubletul lui matur, adjectiv (copt, În toata firea), secolul Xix, cu der. maturitate, substantiv feminin, din franceza maturite. – Derivat matori, verb (rar, a imbatrini); matorie, substantiv feminin (invechit, vechime).