Mor
Definitie, sens si explicatie
1Mor interjectie (De obicei repetat) Cuvant care reda mormaitul ursului. – Onomatopee.
2Mor/mor-mor interjectie
3Mor interj. (se foloseste, de obicei repetat, pentru a reda mormaitul ursului). /Onomat.
4Mor interjectie – Imita vocea ursului.
Creatie expresiva, conform mir, hor, sforai. – Derivat morai, verb (despre ursi si alte animale, a scoate sunete caracteristice); morait, substantiv neutru (miriit); mormai, verb (a face ca ursul; a mirii, a bombani, a bodogani), pe baza de repetitie (der. din limba sarba: mèrmljati, Cihac, Ii, 203, sau din bulgara mormorja, Conev 96, este suspecta); mornai, verb (a bombani), prin disimilare (Puscariu, Dacor., I, 95); mormaiala, substantiv feminin (mormait; bombanit); mormait, substantiv neutru (actiunea de a mormai); mormaitor, adjectiv (care mormaie).
Creatie expresiva, conform mir, hor, sforai. – Derivat morai, verb (despre ursi si alte animale, a scoate sunete caracteristice); morait, substantiv neutru (miriit); mormai, verb (a face ca ursul; a mirii, a bombani, a bodogani), pe baza de repetitie (der. din limba sarba: mèrmljati, Cihac, Ii, 203, sau din bulgara mormorja, Conev 96, este suspecta); mornai, verb (a bombani), prin disimilare (Puscariu, Dacor., I, 95); mormaiala, substantiv feminin (mormait; bombanit); mormait, substantiv neutru (actiunea de a mormai); mormaitor, adjectiv (care mormaie).