Morcov
Definitie, sens si explicatie
1Morcov, morcovi, substantiv masculin
1. Planta leguminoasa din familia umbeliferelor, cu radacina groasa in forma de con, de culoare galbena-rosiatica si cu gust dulce, folosita in alimentatie (Daucus carota sativa). ♢ Morcov salbatic (sau de camp) sau morcovul campului = rusinea-fetei (Daucus carota).
2. (Arg. si familiar) Fiecare dintre bornele fixate pe marginile unei sosele. – Din bulgara Morkov.
1. Planta leguminoasa din familia umbeliferelor, cu radacina groasa in forma de con, de culoare galbena-rosiatica si cu gust dulce, folosita in alimentatie (Daucus carota sativa). ♢ Morcov salbatic (sau de camp) sau morcovul campului = rusinea-fetei (Daucus carota).
2. (Arg. si familiar) Fiecare dintre bornele fixate pe marginile unei sosele. – Din bulgara Morkov.
2Morcov substantiv (Botanica; Daucus carota sativa) (prin Transilvania) moroc, (prin sudul Transilvania) mure.
3Morcov substantiv masculin, plural morcovi
4Morcov -i m.
Planta legumicola cultivata pentru radacina ei groasa, de culoare galben-rosiatica, folosita in alimentatie. /<bulg. morkov
Planta legumicola cultivata pentru radacina ei groasa, de culoare galben-rosiatica, folosita in alimentatie. /<bulg. morkov
5Morcov (morcovi), substantiv masculin – Carota (Daucus carota).
Bg., limba rusa morkov (Miklosich, Slaw.
Elem., 30; Tiktin; Conev 48). – Derivat morcoveanca, substantiv feminin (planta, Pleurospermum austriacum); morcoviu, adjectiv (rosu portocaliu).
Bg., limba rusa morkov (Miklosich, Slaw.
Elem., 30; Tiktin; Conev 48). – Derivat morcoveanca, substantiv feminin (planta, Pleurospermum austriacum); morcoviu, adjectiv (rosu portocaliu).