Mungiu
Definitie, sens si explicatie
1Mungiu, mungii, substantiv masculin (Înv.) Lumanarar. – Din limba turca: Munçu.
2Mungiu substantiv verifica cuvantul: lumanarar.
3Mungiu substantiv neutru, art. mungiul; plural mungii, art. mungiii
4Mungiu (mungii), substantiv masculin – Luminarar.
Limba Turca: munci (seineanu, Iii, 86; Lokotsch 1510), din per. mum „luminare”. – Derivat mungerie, substantiv feminin (luminarie).
Secolul Xix, cuvant invechit
Limba Turca: munci (seineanu, Iii, 86; Lokotsch 1510), din per. mum „luminare”. – Derivat mungerie, substantiv feminin (luminarie).
Secolul Xix, cuvant invechit