Măcel
Definitie, sens si explicatie
1Măcél, maceluri, substantiv neutru Actiune sangeroasa, indreptata de obicei impotriva unei multimi fara aparare; omor (in masa); masacru, carnaj. ♦ Figurativ Razboi, lupta (sangeroasa). – Din Macelari (derivat regresiv).
2Măcél substantiv verifica cuvantul: masacru.
3Macel substantiv neutru, plural maceluri
4Măcél -uri n.
Omor in masa (al unor oameni lipsiti de aparare); masacru. /v. a macelari
Omor in masa (al unor oameni lipsiti de aparare); masacru. /v. a macelari
5Macel (maceluri), substantiv neutru – Masacru, omor.
Origine indoielnica.
Ar putea reprezenta limba latina macĕllum (Puscariu 1007), conform limba italiana macello, prov. masel, verifica cuvantul: franceza maisel; dar nu apare in texte vechi si nu este popular.
Dupa Tiktin si Candrea, imprumut literar, din limba italiana macello; aceasta ipoteza ar fi plauzibila, daca s-ar presupune ca cuvintul urmator, cu sufix de agent, s-ar mentine datorita cuvintului simplu.
Derivat macelar, substantiv masculin (casap), din limba latina macĕllarius (Puscariu 1008; Candrea-dens., 1035; lipseste in Rew 5200), conform limba neogreaca: μαϰέλλάρης, de unde limba albaneza makjeljar, limba italiana macellaio; macelaresc, adjectiv (de macelar), atestat la Radu Popescu, la inceputul secolul Xviii; macelareasa, substantiv feminin (nevasta macelarului); macelari, verb (a omori, a extermina); macelarie, substantiv feminin (magazin de carne).
Origine indoielnica.
Ar putea reprezenta limba latina macĕllum (Puscariu 1007), conform limba italiana macello, prov. masel, verifica cuvantul: franceza maisel; dar nu apare in texte vechi si nu este popular.
Dupa Tiktin si Candrea, imprumut literar, din limba italiana macello; aceasta ipoteza ar fi plauzibila, daca s-ar presupune ca cuvintul urmator, cu sufix de agent, s-ar mentine datorita cuvintului simplu.
Derivat macelar, substantiv masculin (casap), din limba latina macĕllarius (Puscariu 1008; Candrea-dens., 1035; lipseste in Rew 5200), conform limba neogreaca: μαϰέλλάρης, de unde limba albaneza makjeljar, limba italiana macellaio; macelaresc, adjectiv (de macelar), atestat la Radu Popescu, la inceputul secolul Xviii; macelareasa, substantiv feminin (nevasta macelarului); macelari, verb (a omori, a extermina); macelarie, substantiv feminin (magazin de carne).