Namilă
Definitie, sens si explicatie
1Namilă, namile, substantiv feminin Fiinta sau lucru foarte mare; matahala, colos. ♦ Fiinta fantastica de marime enorma si de obicei cu infatisare ingrozitoare. – Etimologie necunoscuta
2Namila antonim: pitic
3Namilă substantiv verifica cuvantul: urias.
4Namila substantiv feminin, g.-d. art. namilei; plural namile
5Namilă -e f.
Fiinta sau (mai rar) lucru de dimensiuni neobisnuit de mari si ne-proportionale; matahala. /Origine necunoscuta
Fiinta sau (mai rar) lucru de dimensiuni neobisnuit de mari si ne-proportionale; matahala. /Origine necunoscuta
6Namila (namile), substantiv feminin – Gigant, urias. – Megl. namila.
Creatie expresiva, conform momiie si der. sale.
Derivat propusa de Cihac, Ii, 192, din limba slava (veche) namira „culme”, nu este convingatoare.
Legatura cu radacina expresiva mam- a fost indicata deja de Tiktin, Candrea si Scriban.
Numeroase varianta mamila, momila, mamina, mamisa, manina etcetera – Natima, substantiv feminin (monstru, sperietoare, pocitanie; vraja, descintec impotriva unui dusman), in Olt., este un rezultat al lui anatima incrucisat cu aceste cuvinte.
Creatie expresiva, conform momiie si der. sale.
Derivat propusa de Cihac, Ii, 192, din limba slava (veche) namira „culme”, nu este convingatoare.
Legatura cu radacina expresiva mam- a fost indicata deja de Tiktin, Candrea si Scriban.
Numeroase varianta mamila, momila, mamina, mamisa, manina etcetera – Natima, substantiv feminin (monstru, sperietoare, pocitanie; vraja, descintec impotriva unui dusman), in Olt., este un rezultat al lui anatima incrucisat cu aceste cuvinte.