Definitie Nod - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Nod, noduri, substantiv neutru
1. Loc in care se leaga doua fire, doua sfori, doua fasii de panza etcetera ca sa se tina strans impreuna; loc in lungul sau la capatul unui fir, al unei sfori, al unei fasii de panza etcetera unde s-a facut un ochi prin care s-a petrecut unul dintre capete si s-a strans tare; legatura obtinuta astfel. ♢ Locutiune adjectiv (Rar) În noduri = incalcit, incurcat. ♢ Expresie A lega paraua cu zece noduri = a fi foarte zgarcit. ♦ Loc de intersectie a doua sau a mai multor cai de comunicatie avand directii diferite. ♢ Nod de cale ferata = punct de intersectie a cel putin trei linii principale de cale ferata, prevazut cu instalatii speciale pentru a asigura tranzitul trenurilor, desfacerea sau cuplarea unor vagoane, incarcarea si descarcarea marfurilor, deservirea calatorilor etcetera ♦ Loc de legatura, de intretaiere, de intalnire a doua sau a mai multor elemente ale unui mecanism, ale unei constructii etcetera
2. Proeminenta pe trunchiul unui arbore, pe tulpina unei plante sau la incheietura unui cotor; punct de unde incep sa creasca crengile pe tulpina sau frunzele pe lujer. ♢ Expresie A cauta (sau a gasi) (cuiva) nod in papura = a cauta sau a gasi cu orice pret greseli, cusururi acolo unde ele nu sunt; a invinovati pe nedrept. ♦ Portiune mica, rotunda, compacta, foarte tare dintr-o bucata de lemn, intr-o scandura reprezentand locul de ramificatie a crengilor pe trunchi. ♦ Aglomerare locala de material in masa unui corp, cu o structura mai compacta sau de culoare diferita fata de rest.
3. (Înv. si popular) Articulatie, incheietura (a degetelor).
4. (În sintagmele) Nodul gatului (sau gatlejului, beregatei etcetera) = marul lui Adam.
Nod vital = punct situat in bulbul rahidian corespunzand centrului respirator si a carui lezare are ca urmare moartea imediata prin oprirea respiratiei.
5. Umflatura, tumoare, nodozitate, galca rezultata dintr-o stare patologica.
6. Punct dublu al unei curbe in care aceeasi ramura a curbei se intersecteaza pe ea insasi.
7. Fiecare dintre punctele in care sunt dispusi atomii, moleculele unei retele cristaline. ♦ Punct dintr-un sistem de unde stationare in care amplitudinea oscilatiei are mereu o valoare nula.
8. Fiecare dintre cele doua puncte in care orbita unui astru intersecteaza planul eclipticei.
9. Loc sau centru geografic sau geologic cu anumite caracteristici, deosebite fata de imprejurimi. ♢ Nod hidroenergetic = centru geografic pe a carui suprafata sunt asezate o centrala hidroelectrica si constructiile hidrotehnice aferente.
10. Figurativ Senzatie de sufocare pe care de obicei o are cineva cuprins de o emotie sau de o enervare puternica. ♢ Expresie A inghiti (cu sau la) noduri = A) a suporta cu necaz, cu amaraciune o durere, o umilinta (fara a putea spune nimic); B) a manca in sila, cu mare greutate.
11. Figurativ Punct esential de care depinde solutionarea unei probleme; dificultate, greutate care trebuie invinsa pentru solutionarea unei probleme.
Nod gordian = problema foarte grea sau cu neputinta de rezolvat. ♢ Expresie A taia nodul gordian = a recurge la un mijloc extrem in rezolvarea unei situatii careia nu i se poate gasi o solutie. ♦ Moment culminant in desfasurarea actiunii unei opere literare.
12. Unitate de masura pentru viteza navelor, egala cu viteza unei nave care se deplaseaza cu o mila marina (1852 m) pe ora. – Limba Latina Nodus.

Varianta definitie 2: Nod substantiv verifica cuvantul: articulatie, incheietura, masea.

Varianta definitie 3: Nod substantiv
1. (rar) innodatura, (prin Transilvania) blonci. (- la o sfoara.)
2. ciot, (regional) cep. (- la o scandura ori in trunchiul unui arbore.)

Varianta definitie 4: Nod substantiv neutru, plural noduri

Varianta definitie 5: Nod -uri n. 1) Loc in care se leaga strans capetele a doua sau a mai multor fire (ate, sfori, funii, cabluri etcetera). 2) Loc pe un singur fir unde a fost legat strans un lat. -ul cravatei. ♢ A face (un) - a lega un nod; a innoda. A face - peste - a lega mai multe noduri in acelasi loc. A desface un - a dezlega un nod; a deznoda. - marinaresc nod special, folosit in marina, pentru a lega doua parame. A lega paraua cu zece -uri a fi foarte zgarcit. A lega -uri (pe socoteala cuiva) a barfi. 3) Loc de intersectie a unor cai de comunicatie. - de cale ferata. 4) Punct de pe tulpina unei plante, din care pornesc ramurile si frunzele. ♢ A cauta (sau A-i gasi) cuiva - in papura a cauta cuiva (sau a-i gasi) defecte pe care nu le are. 5) Portiune rotunda dintr-o bucata de lemn; ciot. Scandura cu -uri. 6) Tumoare dura. 7) Parte (mai proeminenta) de pe suprafata corpului, unde are loc legatura dintre oase. ♢ -ul gatului (sau Gatlejului) marul lui Adam. 8) figurat Senzatie de sufocare pe care o are cineva, cand este enervat sau emotionat. ♢ A se urca un - in gat a) a se sufoca; b) a fi cuprins de neliniste; a fi emotionat. A inghiti -uri a indura ceva in tacere. 9) Parte esentiala a unei probleme, de care depinde solutionarea acesteia; esenta; fond; miez. -ul chestiunii. ♢ - gordian chestiune foarte complicata; problema aproape insolubila. A taia -ul gordian a solutiona o chestiune complicata printr-o actiune energica (deseori violenta). 10) Unitate de masura pentru viteza navelor (egala cu o mila marina pe ora). 11) Punct de importanta deosebita; centru. ♢ - strategic centru de rezistenta. - vital centru al bulbului rahidian, a carui lezare antreneaza moartea imediata. 12) Parte a unui mecanism in care se unesc doua sau mai multe elemente simple. /<lat. nodus

Varianta definitie 6: Nod substantiv neutru (Mar.) Unitate pentru masurarea vitezei in mars a navei, egala cu o mila (1852 m) pe ora. [Conform: franceza noeud].

Varianta definitie 7: Nod substantiv neutru
1. (mar.) unitate de masura a vitezei navelor, de o mila marina (1852 m) pe ora.
2. element al unui graf.
3. element al unei retele de comunicatie care poate constitui sursa sau destinatia semnalelor transmise prin retea; intersectie a mai multor cai ferate sau rutiere. (< franceza noeud, limba engleza node)

Varianta definitie 8: Nod (noduri), substantiv neutru –
1. Loc de legatura a doua fire, a doua fisii de pinza etcetera –
2. Legatura dintre ram si trunchi. –
3. Umflatura, tumoare. –
4. Articulatie. –
5. Mila marina. –
6. Intriga, centru de actiune. –
7. (Argou) Portofel. – Mr., megl. nod.
Limba Latina nodus (Puscariu 1187; Candrea-Dens., 1235; REW 5948), conform limba italiana nodo, franceza noeud, cat. nou, sp. nudo, port. no, limba albaneza nue. – Derivat noada, substantiv feminin (coccis), ca neg-neaga, tol-toala, tep-teapa etcetera, conform mr. noada „membru viril” (de la un limba latina *noda, dupa Candrea-Dens., 1236 si Pascu, I, 128; din limba latina nodus incrucisat cu coada, dupa Iordan, Dift., 189; din limba latina nates „fese, buci”, incrucisat cu coda, dupa Tiktin), ideea unei asocieri cu coada fiind evidenta, conform cuvintul urmator; Nodea, substantiv masculin (nume propriu pentru demon), conform si alt nume popular al sau Codea); nodei, substantiv neutru (invechit, articulatie; rotula), cu sufix -ei, conform grindei (din limba latina nodellus, dupa Scriban); nodit, substantiv neutru (Oltenia, rotula); nodolan, substantiv neutru (Banat, fluierul piciorului), prin incrucisarea cu sodolan; nodos, adjectiv (cu noduri); noduros (var. nodoros), adjectiv (nodos), conform limba italiana nodoroso, nodoso; nodulet, substantiv masculin (mucos, tingau); nodut, substantiv masculin (ghiocel, Galanthus nivalis); inoda, verb (a face un nod; a lega; a improviza; a rasoli; reflexiv, a se atasa, a indragi, a lega prietenie; (despre ciini) a se cupla), der. intern sau limba latina innodare (Mon.
Germ. hist., XXXIV), dupa Candrea-Dens., 1238 si DAR, din limba latina nodare; desnoda, verb (a dezlega, a desface; a bate pe cineva, a parui).