Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Nor

1 * Cuvantul cu diacritice: nor
Cuvantul fara diacritice: nor

Definitie: NOR, nori, substantiv masculin 1. (Mai ales la plural) Masă (delimitată) de vapori sau de picături de apă, de cristale de gheață aflate în suspensie în atmosferă. ♦ Locutiune adjectiv și adverb Până la (sau în) nori = (care se înalță) foarte sus. ♦ Locutiune verb A fi nor = a fi înnorat. ♦ Expresie Trăiește sau e (cu capul) în nori sau parc-ar fi căzut din nori, se spune despre o persoană străină de cele ce se petrec în jurul ei. ♦ Nor arzător = masă de gaze și de cenușă vulcanică cu temperatură ridicată care este expulzată în atmosferă în timpul erupției unui vulcan. Nor de stele = grupare de stele, cu limite neregulate, aflată în diverse galaxii. Norii lui Magellan = numele a două sisteme stelare aflate în afara galaxiei noastre. 2. Masă densă și mobilă de praf, de fum etcetera 3. Figurativ Mulțime compactă (și mobilă) de ființe (care întunecă zarea). [Varianta; (regional) nour, nuor, substantiv masculin] – Lat nubilum.

2 * Cuvantul cu diacritice: nor
Cuvantul fara diacritice: nor

Definitie: nor substantiv masculin, plural nori

3 * Cuvantul cu diacritice: nor -i
Cuvantul fara diacritice: nor

Definitie: NOR -i m. 1) Formație atmosferică prezentând o masă densă de vapori de apă sau de cristale de gheață, care, în anumite condiții, poate genera precipitații. -i de ploaie. ♢ - arzător masă foarte fierbinte de gaze și de cenușă, expulzată în timpul erupției unui vulcan. Până la (sau în) -i la înălțime foarte mare; foarte sus. A fi (sau a umbla) cu capul în (sau prin) -i a fi rupt de realitate. Parc-ar fi (sau parcă a) căzut din - se spune despre o persoană care pare total dezorientată într-o împrejurare dată. 2) Cantitate mare de ceva (ce plutește în atmosferă). - de praf. ♢ - de tristețe amestec de sentimente ce tulbură echilibrul sufletesc. limba latina nubilum

4 * Cuvantul cu diacritice: nor nóri
Cuvantul fara diacritice: nor

Definitie: nor (nori), substantiv masculin – Masă de vapori, de picături de lichid, de fum etcetera aflate în suspensie în atmosferă. – Varianta (Moldova) nour, (Oltenia) noor, (Banat) nuor, nuvăr, (învechit) nuar. – Mr. nior, năur, megl. nor, istr. n(u)or. Limba Latina nūbĭlus (Pușcariu 1189; Candrea-Dens., 1240; REW 5975), conform limba italiana nuvolo, prov. nivol, cat. nuvol, sp. (nube), astur. nublo. Baza nibulum (Pascu, Beitrage, 18) nu pare necesară. Conservarea lui ou, oo în varianta se datorează, poate, prezența lui r (Graur, BL, III, 53). – Derivat no(u)ros, adjectiv (înnorat); (î)no(u)ra, verb (a se acoperi cu nori); nourată, substantiv feminin (oaie cu lînă gri).