Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Obstrucție

1 * Cuvantul cu diacritice: obstrúcție
Cuvantul fara diacritice: obstructie

Definitie: OBSTRUCȚIE, obstrucții, substantiv feminin 1. (Medicina) Astupare a lumenului unui organ tubular (trahee, bronhie, intestin, ureter etcetera) ca urmare a unui proces, a unui obstacol situat în interiorul organului sau a unei compresiuni exagerate exercitate din afară; ocluzie, obliterare, obliterație. ♢ Obstrucție intestinală = ocluzie intestinală. 2. Tactică folosită în unele parlamente pentru a împiedica, prin prelungirea artificială a discuțiilor, desfășurarea unei dezbateri, a unei acțiuni, a unui proces sau luarea unei hotărâri; prin extensiune opoziție înverșunată. ♦ Act nereglementar comis în unele discipline sportive (fotbal, handbal etcetera), prin care un apărător încearcă să împiedice pe atacantul advers să ajungă mingea, fără ca el însuși să încerce sa o joace. ♦ Acțiune nereglementară prin care un boxer încearcă să-și împiedice adversarul să lovească. – Din franceza obstruction, limba latina obstructio.

2 * Cuvantul cu diacritice: obstrúcție
Cuvantul fara diacritice: obstructie

Definitie: OBSTRUCȚIE substantiv verifica cuvantul: obliterație.

3 * Cuvantul cu diacritice: obstrúcție
Cuvantul fara diacritice: obstructie

Definitie: obstrucție substantiv feminin (silabe -ți-e), art. obstrucția (silabe -ți-a), g.-d. art. obstrucției; plural obstrucții, art. obstrucțiile (silabe -ți-i-)

4 * Cuvantul cu diacritice: obstrúcție -i
Cuvantul fara diacritice: obstructie

Definitie: OBSTRUCȚIE -i f. 1) med. Astupare parțială sau totală a unui canal anatomic tubular (trahee, bronhie, intestin etcetera); ocluzie; obliterație. 2) Tactică de luptă folosită în parlament de partidele și fracțiunile politice, cu scopul de a împiedica sau de a paraliza dezbaterile sau adoptarea unor hotărâri prin discursuri interminabile. 3) sport Acțiune neregulamentară asupra adversarului. [G.-D. obstrucției] franceza obstruction, limba latina obstructio, -onis

5 * Cuvantul cu diacritice: obstrúcție
Cuvantul fara diacritice: obstructie

Definitie: OBSTRUCȚIE substantiv feminin 1. Astupare, gâtuire a unui canal, a unui vas de sânge, oprind sau împiedicând astfel circulația normală a substanțelor din organism; ocluzie, obliterație. 2. Manevră, uneltire, opunere înverșunată pentru a zădărnici o acțiune (parlamentară). 3. (Sport) Manevră neregulamentară prin care un apărător încearcă să împiedice pe atacantul advers să ajungă mingea fără ca el însuși să încerce s-o joace. ♦ Acțiune neregulamentară prin care un boxer încearcă să-și împiedice adversarul să lovească. [Genitiv -iei, varianta obstrucțiune substantiv feminin / < franceza obstruction, conform limba rusa obstrukțiia].

6 * Cuvantul cu diacritice: obstrúcție
Cuvantul fara diacritice: obstructie

Definitie: OBSTRUCȚIE substantiv feminin 1. (cuvant ce tine de medicina) astupare a unui canal, a unui vas de sânge etcetera; ocluzie, obliterație. 2. manevră, uneltire, opunere înverșunată pentru a zădărnici o acțiune (parlamentară). 3. (sport) manevră neregulamentară prin care un apărător încearcă să împiedice pe atacantul advers și să ajungă mingea fără ca el însuși să încerce s-o joace. ♢ acțiune neregulamentară prin care un boxer încearcă să-și împiedice adversarul să lovească. (< franceza obstruction, limba latina obstructio)