Orz
Definitie, sens si explicatie
1Orz, (1) substantiv masculin, (2, 3) orzuri, (3) oarze, substantiv neutru
1. Substantiv masculin Gen de plante erbacee din familia gramineelor, cu paiul lung si cu spicul format din mai multe randuri de boabe, cultivate ca plante furajere si industriale (Hordeum); planta care face parte din acest gen. ♦ P. restr.
Boabele acestor plante, folosite ca hrana pentru animale, in industrie si in alimentatia omului. ♢ Expresie A strica orzul pe gaste = a darui lucruri deosebite cuiva care nu stie sa le pretuiasca.
2. Substantiv neutru: plural Specii de orz (1).
3. Substantiv neutru: Semanatura, lan de orz (1). – Limba Latina Hordeum.
1. Substantiv masculin Gen de plante erbacee din familia gramineelor, cu paiul lung si cu spicul format din mai multe randuri de boabe, cultivate ca plante furajere si industriale (Hordeum); planta care face parte din acest gen. ♦ P. restr.
Boabele acestor plante, folosite ca hrana pentru animale, in industrie si in alimentatia omului. ♢ Expresie A strica orzul pe gaste = a darui lucruri deosebite cuiva care nu stie sa le pretuiasca.
2. Substantiv neutru: plural Specii de orz (1).
3. Substantiv neutru: Semanatura, lan de orz (1). – Limba Latina Hordeum.
2Orz substantiv masculin, substantiv neutru, plural n. (sorturi) orzuri, (lanuri) oarze
3Orz m. 1) Planta erbacee cerealiera cu tulpina de tip pai, cu frunze liniare, ondulate pe margini, cu inflorescenta in forma de spic, ale carei boabe sunt folosite ca furaj si in alimentatie. 2) (cu sens colectiv) Cantitate de boabe ale acestei plante. ♢ A strica -ul pe gaste a folosi energie sau valori pentru ceea ce (sau pentru cine) nu merita. /<lat. hordeum
4Orz substantiv masculin – Planta erbacee din familia gramineelor. – Mr. ordzu, megl. (u)orz.
Limba Latina hordenm (Puscariu 1225; Candrea-dens., 1286; Rew 4180); conform vegl. vuarz, limba italiana orzo, prov., cat. ordi, franceza orge, gal. orjo. – Derivat orzar, substantiv masculin (negustor de grine); orzarie, substantiv feminin (lan de orz); orzisor, substantiv masculin (arpacas); orzoaica, substantiv feminin (varietate de orz); orzaret (var. urzaret), adjectiv (varietate de pere).
Limba Latina hordenm (Puscariu 1225; Candrea-dens., 1286; Rew 4180); conform vegl. vuarz, limba italiana orzo, prov., cat. ordi, franceza orge, gal. orjo. – Derivat orzar, substantiv masculin (negustor de grine); orzarie, substantiv feminin (lan de orz); orzisor, substantiv masculin (arpacas); orzoaica, substantiv feminin (varietate de orz); orzaret (var. urzaret), adjectiv (varietate de pere).