Otavă
Definitie, sens si explicatie
1Otavă substantiv feminin Iarba care creste in acelasi an, dupa ce campul a fost cosit sau pasunat; prin extensiune loc unde creste aceasta iarba. – Din bulgara, scr. Otava.
2Otavă substantiv (regional) zlac. (Caii mananca -.)
3Otava substantiv feminin, g.-d. art. otavei
4Otavă f. 1) Iarba care creste in acelasi an pe un teren cosit sau pasunat. 2) Camp pe care creste astfel de iarba. /<bulg., limba sarba: otava
5Otava (-ắvi), substantiv feminin –
1. Fin cosit toamna, a doua iarba. –
2. Al doilea cosit al ierbii.
Bg., limba sarba:, cr., slov., ceh., limba rusa otava, pol. otawa (Miklosich, Slaw.
Elem., 34; Cihac, Ii, 233; Conev 68; Vasmer, Ii, 289). – Derivat otavi, verb (a cosi pasunea pentru a doua oara; a reveni); otaviste, substantiv feminin (pasune de toamna).
1. Fin cosit toamna, a doua iarba. –
2. Al doilea cosit al ierbii.
Bg., limba sarba:, cr., slov., ceh., limba rusa otava, pol. otawa (Miklosich, Slaw.
Elem., 34; Cihac, Ii, 233; Conev 68; Vasmer, Ii, 289). – Derivat otavi, verb (a cosi pasunea pentru a doua oara; a reveni); otaviste, substantiv feminin (pasune de toamna).
