Panaceu
Definitie, sens si explicatie
1Panacéu, panacee, substantiv neutru Medicament despre care se credea odinioara ca vindeca orice boala. [Varianta: (invechit) Panacee substantiv feminin] – Din limba latina Panacea, franceza Panacee.
2Panaceu substantiv neutru, art. panaceul; plural panacee
3Panacéu -e n. 1) (la alchimisti) Medicament considerat atotvindecator. 2) figurat Remediu contra tuturor relelor; solutie salvatoare in orice situatie. /<lat. panacea, limba franceza: panacee
4Panacéu substantiv neutru Nume dat odinioara unor medicamente despre care se credea ca ar putea sa vindece orice boala; leac, remediu universal. [Pronume -ceu. / < franceza panacee, conform limba greaca (veche) panakeia < pas – tot, akos – medicament],
5Panacéu substantiv neutru medicament despre care se credea ca ar putea sa vindece orice boala; leac, remediu universal. (< franceza panacee, limba latina panacea, limba greaca (veche) panakeia)