Patriarh
Definitie, sens si explicatie
1Patriarh, patriarhi, substantiv masculin
1. Cel mai inalt rang in ierarhia unora dintre Bisericile ortodoxe autocefale; persoana care detine acest rang.
2. (În Vechiul Testament) Fiecare dintre capii de familie conducatori (spirituali si politici) ai poporului evreu, predecesori ai lui Moise; prin extensiune nume dat unor personaje venerabile din Biblie.
3. Barbat in varsta, cu rol de sef al familiei in comunitatea gentilica. ♦ Figurativ Batran venerabil, cu numerosi descendenti. [Pronuntat: -tri-arh] – Din limba slava (veche) Patrijarhŭ, limba neogreaca: Patriarhis.
1. Cel mai inalt rang in ierarhia unora dintre Bisericile ortodoxe autocefale; persoana care detine acest rang.
2. (În Vechiul Testament) Fiecare dintre capii de familie conducatori (spirituali si politici) ai poporului evreu, predecesori ai lui Moise; prin extensiune nume dat unor personaje venerabile din Biblie.
3. Barbat in varsta, cu rol de sef al familiei in comunitatea gentilica. ♦ Figurativ Batran venerabil, cu numerosi descendenti. [Pronuntat: -tri-arh] – Din limba slava (veche) Patrijarhŭ, limba neogreaca: Patriarhis.
2Patriarh substantiv masculin (silabe -tri-arh), plural patriarhi
3Patriarh -i m. 1) (folosit si ca titlu pe langa numele respectiv) Slujitor al cultului avand cel mai inalt grad in ierarhia bisericii ortodoxe autocefale. 2) Cap al bisericii ortodoxe intr-o tara. 3) Barbatul cel mai in varsta al unei familii din societatea gentilica. 4) Capetenie a unei ginti. 5) figurat Persoana in etate cu multe merite si cu multi discipoli intr-un domeniu de activitate. [Silabe -tri-arh] /<sl. patrijarhu, ngr. patriarhis
4Patriarh (patriarhi), substantiv masculin –
1. seful bisericii ortodoxe. –
2. Personaj venerabil din Biblie. – Mr. patriarhu.
Mgr. πατριάρχης (Murnu 43), partial prin intermediul limba slava (veche) patrijarchŭ (conform Vasmer, Gr., 113). – Derivat patriarhie, substantiv feminin (functie de patriarh; catedrala patriarhala), din mgr. πατριαρχεία, conform limba slava (veche) patrijarchia; patriarhal, adjectiv , din franceza patriarcal; patriarhalitate, substantiv feminin (aspect patriarhal); patriarsesc, adjectiv (invechit, de patriarh).
1. seful bisericii ortodoxe. –
2. Personaj venerabil din Biblie. – Mr. patriarhu.
Mgr. πατριάρχης (Murnu 43), partial prin intermediul limba slava (veche) patrijarchŭ (conform Vasmer, Gr., 113). – Derivat patriarhie, substantiv feminin (functie de patriarh; catedrala patriarhala), din mgr. πατριαρχεία, conform limba slava (veche) patrijarchia; patriarhal, adjectiv , din franceza patriarcal; patriarhalitate, substantiv feminin (aspect patriarhal); patriarsesc, adjectiv (invechit, de patriarh).