1
Pentacord, pentacorduri, substantiv neutru
1. Liră cu cinci coarde, folosită în antichitate.
2. Grup de cinci sunete succesive ale unei scări muzicale. [Plural și: pentacorde] – Din franceză Pentacorde.
1. Liră cu cinci coarde, folosită în antichitate.
2. Grup de cinci sunete succesive ale unei scări muzicale. [Plural și: pentacorde] – Din franceză Pentacorde.
DEX – dicționarul explicativ
2
Pentacord substantiv neutru
1. Liră cu cinci coarde.
2. Grup de cinci trepte succesive ale unei scări muzicale. [< franceză pentacorde, conform greacă pente – cinci, chorde – coardă].
1. Liră cu cinci coarde.
2. Grup de cinci trepte succesive ale unei scări muzicale. [< franceză pentacorde, conform greacă pente – cinci, chorde – coardă].
DN – dicționar de neologisme
3
Pentacord substantiv neutru
1. instrument cu cinci coarde, în Grecia antică, asemănător unei lire.
2. (muzică) sistem de cinci sunete succesive, formând o cvintă perfectă. (< franceză pentacorde, latină pentachrodus)
1. instrument cu cinci coarde, în Grecia antică, asemănător unei lire.
2. (muzică) sistem de cinci sunete succesive, formând o cvintă perfectă. (< franceză pentacorde, latină pentachrodus)
MDN – marele dicționar de neologisme
4
Pentacord pentacorduri neutru 1) (în antichitate) Liră cu cinci coarde. 2) Ansamblu de cinci sunete succesive ale unei scări muzicale. /<franceză pentacorde
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă o definiție din alt dicționar
5
Pentacord substantiv neutru, plural pentacorduri
DOOM – dicționarul ortografic